Ca instituţie, obştea a jucat un rol important în istoria românilor, fiind cea mai veche formă de producţie, dezvoltată chiar din comuna primitivă. Această formă de organizare a dăinuit până spre zilele noastre.
Obştea era comunitatea teritorială care stăpânea în comun teren de cultură, păşuni, păduri şi ape. Aceasta grupa, iniţial, pe descendenţii unui strămoş comun, un moş, de unde vine şi cuvântul moşie, adică terenul stăpânit în devălmăşie de către membrii aceleiaşi cete. Pătrunderea în obşte se făcea prin căsătorie sau înfrăţire, iar mai târziu, prin cumpărare de pământ, dar toate numai cu aprobarea comunităţii.
Obştea moşnenilor colibășeni îşi deapănă istoria în chip asemănător cu al celorlalte obşti, şi nu numai. Stăpânirea în devălmăşie a pădurilor, munţilor, izlazului, apei şi chiar a unei părţi a pământului de cultură este prezentă încă de la începutul secolului al XIX-lea.
În aceste condiţii statul intervine prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi pune sub control aceste bogăţii naturale prin Codul Silvic din 1910.
Ministerul urma să întocmească aşezăminte tip pentru obştile de moşneni care urmau să fie adaptate de fiecare obşte şi apoi să fie lege după care să se conducă şi pe care s-o respecte. Pentru aceasta trebuiau stabiliţi membrii obştii şi drepturile fiecăruia. În acest sens au fost convocaţi moşnenii colibășeni în data de 14 mai 1924 la sediul comunei Cernădia, din judetul Gorj, pentru stabilirea drepturilor de proprietate în muntele Turcinul cel Mic sau cel De La Vale împărțit în 744 stânjeni și în data de 2 iulie 1924 pentru stabilirea drepturilor de proprietate în muntele Turcinul cel Mare sau Cel De La Deal împărțit în 744 stânjeni.
Stabilirea drepturilor de proprietate s-a făcut pe baza Deciziunii nr. 1 și respectiv a Deciziunii nr. 5 de stabilire a drepturilor de proprietate a moșnenilor colibășeni din comuna Bobu, județul Gorj, cu privire la munții Turcinul cel Mic și Turcinul cel Mare pendinte de comuna Cernădia, județul Gorj.
Obștea moșnenilor colibășeni este atestată documentar ca proprietară a munților Turcinul Mare și Turcinul Mic începând chiar de la anul 1727, cu hotărârea judecătorească nr. 250 din 19.10.1888, a Tribunalului Gorjiu, stabilindu-se vecinătatea cu celelalte obști, dreptul sau de proprietate fiind confirmat și în Monitoarele Oficiale nr. 54/09.06.1912 și nr. 76 din 05.07.1914, iar în vechiul și noul statut, este prevăzut că drepturile nu pot fi înstrăinate decât între moșneni din cadrul obștii.
Altfel obștile nu puteau rezista aproape sute de ani fără să fie divizate.
Astfel dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe, care nu poate fi fracţionată, era unul comun, şi deci nici un membru, oricât de important ar fi fost, nu avea delimitată clar vreo proprietate, ci doar beneficia de profit în funcţie de numărul de drepturi pe care le avea. Aceste drepturi erau echivalente cu titlul de proprietate.
Noi ne apărăm drepturile străbunicilor, iar proprietatea obştii acum, ca şi atunci, nu se poate rupe. Interdicţia înstrăinării terenurilor stăpânite în devălmăşie de moşneni, adoptată de Legea nr. 1/2000, în toate variantele modificate, inclusiv forma la zi a legii, vine dintr-o tradiţie seculară: de la obiceiul pământului la dreptul de protimisis din Condica lui Ipsilante, Codul Caragea, Ofisul lui Bibescu Vodă de la 1840 şi pravila lui Matei Basarab, până la dispoziţiile Codului Silvic din 1910 (art. 36, 56, etc.) şi Legea Cudalbu din 16 septembrie 1920, aceste ultime reglementări fiind valabile şi la data preluării fără drept a fondului forestier proprietate privată de către regimul comunist.
Înainte de naționalizare Obștea moșnenilor colibașeni aparținea de orașul Novaci, plasa Novaci.
Aceste forme asociative se reorganizează, în baza Legii nr. 1/2000, în formele asociative iniţiale.
Știam de la părinții, bunicii și străbunicii noștri că stăpâneam în devălmășie munții Turcinuri, însă nu aveam acte de proprietate care să dovedească dreptul nostru în acești munți.
Dar Dumnezeu și numai Dumnezeu ne-a scos în cale pe domnul avocat Bogdan Ioan Tudor Todoran, președintele de astăzi al Federației Proprietarilor de Paduri și Pășuni din România “NOSTRA SILVA”, și avocatul obștii noastre, și care încă din anul 2006, împreună cu comitetul ad-hoc al Obștii moșnenilor colibășeni, au procedat la reînființarea obștii.
Avocatul și comitetul ad-hoc, au căutat zile în șir în Arhivele județene Gorj, în arhiva comunei Mălaia din județul Vâlcea, la alte instituții publice pentru a identifica elemente/documente privitoare la Obștea moșnenilor colibășeni.
Cererea privind autorizarea redobândirii personalității juridice a fost depusă de către comitetul ad-hoc, astfel, la data de 07.11.2006, Judecătoria Brezoi din județul Vâlcea, dispune redobândirea personalității juridice de către Obștea moșnenilor colibășeni, cu sediul ales în satul Colibași, comuna Scoarța, județul Gorj, reprezentată legal de comitetul ad-hoc format din: Ganea Constantin, Alexoiu Paraschiva, Marcea Grigore.
După această autorizare s-a început revendicarea și redobândirea proprietăților obștii în instanță.
Începea un proces foarte complicat, o luptă dură în justiție. Nimeni nu anticipa la vremea respectivă cât vor dura procesele.
Prezentând documente care atestau adevărații moștenitori ai Obștii moșnenilor colibășeni, inclusiv un tabel de stabilire a dreptului de proprietate, întocmit în anul 1924, moșnenii colibăşeni au revendicat o suprafaţă de 744 de stânjeni în Muntele Turcinul Mic și o suprafață de 744 stânjeni în Muntele Turcinul Mare.
În luna martie a anului 2009, Judecătoria Brezoi, în primă instanță, dă câștig de cauză Obștii moșnenilor colibășeni, sentința rămânând neschimbată în toate căile de atac.
Obștea Moșnenilor Colibășeni, astăzi
În prezent, proprietatea Obștii Moșnenilor Colibășeni se află pe teritoriul comunei Mălaia, județul Vâlcea și are următoarele vecinătăți: la nord: Obștea Repezi-Fratoșteanu, la sud: pârâul Latorița, la est: Obștea Repezi-Fratoșteanu și pârâul Înșirata, la vest: pârâul lui Tocan.
Proprietatea obștei este formată din terenuri cu vegetație forestieră (păduri, pășuni și terenuri stâncoase), aflată în munții Turcinul cel Mare sau De la Deal și Turcinul cel Mic sau De la Vale, având o suprafață de 1488 stânjeni mici, echivalentă cu 1187 ha, din care 477 ha pășune și gol alpin și 710,07 ha pădure.
Averea Obștii moșnenilor colibășeni este deținută astăzi în coproprietate de 175 membri și este condusă de un Consiliu al reprezentanților moșnenilor format din 5 membri, așa cum a rezultat în urma alegerilor din cadrul Adunarii generale a moșnenilor din 06.04.2013.
Obiective pentru viitor
Pe viitor obștea își propune îndeplinirea în continuare a obiectivelor sale statutare privind administrarea și exploatarea în comun a proprietății devălmașe, dezvoltarea economică, culturală și socială a comunității de moșneni, promovarea artelor, tradițiilor, culturii moșnenilor, protejarea mediului și a naturii.
M.S.
