Într-o vreme în care ne salutăm cu „Hristos a înviat!” şi încă primim urări ce pot începe cu „Mireasma sărbătorilor pascale să vă sporească sănătatea şi belşugul!”, ne vedem obligaţi de trista realitate să revenim cu picioarele pe pământ. Scandalurile din sănătate se ţin lanţ!
Lăsăm la o parte, pe altă dată, faptul că pensiile şi salariile nesimţite de la stat au rămas cum au fost. Adică, tot nesimţite.
Durerea cea mare este că după Patimile Mântuitorului au revenit în actualitate patimile bolnavilor şi ale medicilor de familie. Şi nu doar ale bolnavilor cronici, care oricum îşi duceau viaţa de azi pe mâine, ci ale tuturor bolnavilor ce beneficiau de medicamente compensate ori gratuite. Chiar, dacă prin subfinanţarea cronică a sistemului de sănătate, reţetele cu medicamente compensate ori gratuite se puteau găsi şi aşa doar în primele zile ale lunii şi numai prin statul la cozi imense şi îmbrânceli la uşile farmaciilor.
Am un vecin de la ţară, din Peştişani, mult prea bătut de soartă. Îl cheamă Nicolae Rovenţa şi se chinuie, de ani de zile, să-şi îngrijească sănătatea. Ca şi cum nu era de-ajuns operaţia pe cord deschis, cu schimbare de valvă, omul s-a mai pricopsit şi cu un grav accident cerebral. Ei bine, are o pensie medicală nenorocită, adică mică, şi, culmea, revizuibilă anual. Deşi sănătos şi bun de muncă, din păcate, nu va mai fi niciodată. Viaţa îi atârnă de un fir de păr, cum se zice, iar zbaterile soţiei sale, Paulina Rovenţa, de a-l menţine cât mai mult în viaţă sunt îngreunate. Nu era suficient că mai toţi banii îi merg pe medicamentele indispensabile. Şi-aşa, conform unor prevederi legale aiurea, avea voie la o singură reţetă compensată pe lună. Deşi el trăieşte pe pământ, dar foarte greu. Mai ales acum când conflictul dintre Colegiul Medicilor din România, pe de o parte, şi Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe de altă parte, îl privează şi de posibilitatea eliberării costisitoarei reţete compensate.
Scandalul trenează de mai bine de o săptămână, timp în care Colegiul Medicilor de familie ba mărşăluieşte pe străzile Bucureştilor, ba negociază fără spor la Ministerul Sănătăţii. Colegiul Medicilor din România apreciază că CNAS şi Ministerul Sănătăţii au creat un focar conflictual în sistemul sanitar. Contractul cadru dintre CMR şi CNAS, cât şi Normele de aplicare, ce trebuiau finalizate până la data de 1 ianuarie 2010, au fost întârziate, iar normele nu sunt finalizate nici până în prezent. CNAS şi MS nu au ţinut seama de propunerile CMR şi ale altor organizaţii profesionale şi au impus de o manieră discreţionară măsuri inaplicabile şi care scad calitatea serviciilor medicale.
Situaţia conflictului este cel mai bine sintetizată de către prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România, astfel: „Încercarea de a ridica opinia publică împotriva corpului medical şi, în acelaşi timp, de a introduce conflicte între diferite specialităţi medicale este specifică regimurilor totalitare şi nu va rezolva problema subfinanţării cronice a sistemului de sănătate şi nici calitatea actului medical. Recomand atât CNAS, cât şi MS să renunţe la astfel de metode şi să se aşeze la masa unui dialog real cu toţi actorii sistemului de sănătate”. De suferit, suferă bolnavii. Mai ales cei cronici! Cauza se află în inadvertenţele legislative şi bâlbâielile MS şi CNAS. În vremea aceasta, primul ministru Emil Boc se spală pe mâini ca Pilat din Pont. Chiar dacă de Sfintele Paşti i-a spart tătâne’su, din judeţul Cluj, un ou roşu în frunte, doar-doar s-o face fecioru’ mai dăştept. Şanse rapide de a ieşi din criza sistemului de sănătate nu există! Boc-ul de serviciu susţine că Atila Cseke, ministrul Sănătăţii, va negocia cu medicii până la rezolvarea problemelor. Fie şi la Sfântu’ aşteaptă. Din lipsa medicamentelor compensate şi gratuite, bolnavii cronici de cancer, diabet ori inimă se împuţinează. Moartea lor pare singura măsură anticriză, cinică ce-i drept, a guvernelor Boc-iste!
Ion Predoşanu
