Există printre noi mulţi recalcitranţi, cu nemiluita îndărătnici, indivizi neobrăzaţi, nelegiuiţi care le fac pe toate de-a-ndărătelea. BĂSELU nost intră în această condamnabilă categorie a încăpăţânaţilor şi pizmaşilor care rezistă râzând mereu ca un nerod ce şi-a pierdut minţile pe tăpşanul îngustimii raţionale şi comportamentale.
Nu fac parte din şirul celor care au crezut că, după cele trei ”lecţii” pe care i le-au administrat românii (7,4 milioane de voturi pentru destituirea lui din preşedinţie şi eşecul cumplit în alegeri al partidului său, la locale şi parlamentare). Traian Băsescu va deveni mai rezonabil, mai raţional şi va accepta o ”coabitare” civilizată, instituţională, civic necesară, în termenii unei Constituţii imprecise în privinţa statutului şi menirii preşedintelui. Acesta ne furnizează exemple incalificabile a ceea ce înseamnă predispoziţia lui de a se crampona schizoid de toate mijloacele pentru a-şi subordona perfid acele instrumente şi instituţii ale statului care-i facilitează impunerea dominaţiei despotice. Ca urmare despotul vaporean are ”în mână” mijloacele, viclean instrumentate, pentru a-şi teroriza adversarii personali. Şi nu doar ostilii politici, ci şi pe oricine din cei care-şi ”permit”(într-o ţară democratică, a libertăţii de opinie) să formuleze consideraţii, mâhniri chiar, la adresa lui şi a camarilei ori coteriei frivole ce i-a năpădit partidul. Am în vedere majoritatea ”judecătorilor” din Curtea Constituţională, la CSM, la DNA şi nu în ultimul rând, la serviciile de informaţii – de la SRI şi SPP la cel de telecomunicaţii speciale, care se ocupă de interceptarea convorbirilor şi corespondenţei, pe baza aprobărilor unor judecători aserviţi guvernatorului hăbăuc.
Zeus-BĂSELU nu scapă nicio ocazie fără să demonstreze că sfidează populaţia acestei ţări. La începutul acestui an futilul guvernator a reiterat, cu nonşalanţa despotului, că a inclus presa între riscurile la adresa securităţii naţionale, întrucât viza un anumit trust de presă, care-i încurcă socotelile detestabile. Se înţelege că dacă un trust de presă nu e ”prietenos” cu calpuzanul dictator, acesta (ticălosul) îşi arogă dreptul despotic de a-şi extinde duşmănia asupra presei în integralitatea sa, adică asupra libertăţii de opinie şi opţiune a românilor. Hă-hă-ilă batjocoritorul, sub pretextul că din cauza presei, a avut de suferit ”imaginea” Justiţiei, a sugerat CSM-ului să găsească soluţii pentru a stăvili posibilitatea ca presa să mai critice, liberă, pe cine consideră că merită a fi dezaprobat şi blamat, inclusiv Justiţia. Nădăjduiesc că CSM va avita să impună vreo lege ori vreo altă nechibzuinţă pentru a statua cenzura presei – alta decât cenzura economică, de care nefericitul hă-hă-ilă şi lătrăii din PDL s-au servit din plin în aceşti ultimi ani.
Mult mai vicleană a fost o altă propunere a lui hă-hă-ilă. Aflându-se în situaţia de a semna numirea procurorului generaş şi a procurorului şef al DNA –cae nu sunt pe placul lui, fiind propuşi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru – găgăuţă BĂSELU a invocat, viclean, un articol din Constituţie şi a solicitat conducerii CSM ca, înainte ca el, Zeus – guvernatorul, să ceară verdictul Curţii Constituţionale, să se pronunţe CSM dacă n-ar trebui să fie ignorată propunerea ministrului Justiţiei.
Se impune precizarea că în anul 2005, instalând-o pe Monica Macovei ca ministru al Justiţiei în guvernul DA (PNL+PD), vicleanul matroz a obţinut şi schimbarea legii numirii înalţilor magistraţi, în sensul că rezoluţia CSM să fie doar consultativă, iar propunerea să fie făcută de ministrul Justiţiei (nu de primul ministru) direct preşedintelui. Această inepţie antidemocratică fiinţează şi acum.
Şi iată cu cât aplomb şi cu câtă neruşinare scrântitul guvernator spune: ”Sigur, mă pot adresa CCR, dar vreau punctul de vedere al CSM înainte de orice. Prevederea la art.134 (din Constituţie-n.n.) nu lasă dubii şi pe mine mă surprinde că până acum nu au reacţionat alte structuri şi chiar procurorii pe tema asta.” Şi totuşi, primul care trebuia să ”reacţioneze” era Băsescu însuşi – înainte de a promulga legea. Or, tocmai el era vicleanul ei ”beneficiar”: prin intermediul cunoscutei Monica Macovei, putea numi şi revoca orice judecător şi procuror dorea. Zeus-guvernatorul minte cu neruşinare când spune că CSM are dreptul să transmită, direct preşedintelui, numirile magistraţilor.
Articolul 134 subliniază fără echivoc: ”Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, conform legii”, adică în conformitate cu acea lege a răufăcătoare-i Monica Macovei, valabilă şi astăzi şi pe care PDL ar fi putut s-o schimbe dacă ar fi dorit şi dacă nu i-ar fi convenit guvernatorului Zeus.
Lesne de înţeles că dictatorul nu are de ce să se adreseze Curţii Constituţionale, de vreme ce el însuşi a promulgat această lege, după propriile interese. Este foarte posibil, însă, ca ţinând ”în mână” noul CSM, calpuzanul Zeus să se folosească iar de acesta şi de CCR pentru a-şi impune teroarea asupra tuturor celor care nu i se închină. Acest guvernator moare fără obedienţi şi lingăi!!
Cât despre independenţa politică a unora dintre procurori şi judecători nu pot decât să scot râsul schizoid al vaporeanului: Hă-hă-hă!…De când tot hă-hă-e Traian Băsescu şi-a subjugat Justiţia, ne-a ruinat ţara, ne-a înglodat în datorii, ne-a demolat economic şi moral, şi-a bătut joc de şcoala şi sănătatea noastră, de agricultura şi industria României. Din această ţară a mai rămas sărăcia şi atârnarea de imperativele impuse de mai marii lumii, iar guvernatorul BĂSELU hămăie la lună.
Prof.univ.dr.Grigore Drondoe
