Senatorul democrat-liberal Ion Ruşeţ le-a adresat săptămâna aceasta interpelări la doi membri ai cabinetului Boc, ambii fiind reprezentanţi ai UDMR, responsabili cu domeniile de care s-a arătat interesat parlamentarul portocaliu. Acesta l-a interpelat pe ministrul sănătăţii, Attila Cseke, motivul reprezentându-l starea spitalelor din judeţ.
Ruşeţ descrie în termeni destul de duri situaţia unităţilor sanitare mai ales când e vorba de fondurile alocate şi de numărul de posturi aprobate pentru deblocare. Senatorul spune că faţă de solicitările făcute de managerii spitalelor, aprobările pentru deblocarea unor posturi absolut necesare pentru buna funcţionare a unităţilor sanitare este de sub 10%. Grav este, în opinia parlamentarului, şi că bugetul pentru anul acesta al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate este consumat, ceea ce va agrava situaţia spitalelor. „Astfel, plata facturilor, care vor creşte substanţial în perioada următoare, asigurarea necesarului de medicamente sau a altor materiale indispensabile pentru funcţionarea în condiţii optime a spitalelor gorjene sunt, practic, imposibil de realizat în cazul în care nu se vor găsi soluţii pentru suplimentarea bugetului CJAS Gorj”, menţionează politicianul.
Preocupat de restaurare
Ruşeţ aşteaptă un răspuns şi de la ministrul culturii, Kelemen Hunor, pe care l-a chestionat în legătură cu soarta Castrului Roman de la Bumbeşti Jiu. Senatorul spune că moştenirea pe care o avem de vreo două milenii riscă să dispară în următorii ani, atâta timp cât nimeni nu se îngrijeşte de soarta sa. „Construit în secolul al II-lea, a scos la iveală numeroase urme materiale de epocă romană – elemente de arhitectură (construcţii militare şi civile, thermae), artefacte (ceramică, arme, sticlărie), ateliere pentru ceramică, valoroase urme monetare între care sunt de amintit cele două tezaure descoperite aici. Situat pe malul stâng al Jiului, la 35m Vest de drumul european E79 (Târgu-Jiu –Petroşani), castrul apăra şi asigura intrarea în defileul Jiului. El mai constituia şi punctul de legătură între Gorj şi Mehedinţi, precum şi centru de supraveghere al depresiunii intercarpatice dintre cele două judeţe. În prezent, mai există doar latura de Est şi o parte din cea de Sud, cealaltă jumătate fiind distrusă de râul Jiu. Din păcate, organele locale abilitate par să nu înţeleagă valoarea istorică a acestui sit arheologic, fiind lăsat să se degradeze. În afară de faptul că nu s-a întreprins nicio activitate de restaurare, nici măcar nu este valorificat din punct de vedere didactic, imagologic sau turistic. Vă solicit, domnule Ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi soluţionarea acestei situaţii şi, dacă există posibilitatea identificării unor soluţii pentru restaurarea acestui sit arheologic important pentru etnogeneza poporului român”, menţionează Ruşeţ în întrebarea pe care i-a adresat-o ministrului culturii.
Gelu Ionescu
