Şeful misiunii FMI la Bucureşti anunţa că, la nivelul anului 2009, o recesiune foarte severă a lovit România, în timp ce ai noştri îşi băteau capul, spre binele poporului cu măsuri anticriză, de isterie poate, gen – prima casă, primele semne de nemulţumire sindicală, prima de vacanţă, prima rectificare bugetară, şi a doua, şi a treia norocul că nu s-a ajuns la prima masă, peste care oricum sare tot românul care vrea să respecte subţirele buget propriu.
Dacă la început a fost cuvântul electoral, după care România se reclădea în câteva luni, au urmat necuvintele guvernate de bîlbâieli şi re-reformulări, şi decizii dezise, că aşa-i în politică. Ce, n-am învăţat nici în cei ultimii 20 de ani cum stau lucrurile în politică?
Ultimul cadou pentru zilele negre pe care le tot ancorează dualismul guvernamental de gâtul românului este acordarea de concediu fără plată sau prin muncă neplătită. Pe la colţurile net-ului se vorbeşte despre modalităţi oculte de control asupra maselor de oameni, asupra popoarelor. Printre acestea se regăseşte şi cea care prevede crearea unei dependinţe totale a oamenilor faţă de sistemele puterii prin asistare socială a unui număr cât mai mare de cetăţeni, în plus aceştia fiind atacaţi permanent, psihic, de informaţii privitoare la situaţia lor economică atârnată de un fir condus de … De cine credeţi? Pe de altă parte aproximativ 2,8 milioane de oameni cu venituri mici vor primi zahăr şi făină, ajutoare de la Ministerul Agriculturii, ajutorul venind de la Uniunea Europeană.
Într-o accepţie care priveşte trecutul istoric, nicidecum societatea modernă încontinuu reînţeleasă, aflăm că sclavia desemnează condiţia umană a persoanelor care lucrează pentru un stăpân fără remuneraţie… Sclavii trebuind să îndeplinească toate ordinele stăpânului, de la naştere sau capturare până la moarte sau eliberare (acest ultim cuvânt nu mai înseamnă nimic acum). Din punct de vedere istoric, deci, sclavia înseamnă, prin definiţie, negarea egalităţii între oameni, iar filozofic sclavii erau consideraţi o specie aparte şi inferioară.
Potrivit unor ziare centrale, AEP intenţiona să introducă în Legea alegerilor prezidenţiale, printr-un proiect nou de lege, ca orice prezidenţiabil ar fi avut de plătit la depunerea candidaturii 1.200.000 de lei, adică aproximativ 300.000 de euro. Democraţia antică se sprijinea pe principii precum egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, dreptul la liberă opinie şi de liber acces la funcţiile publice. Adunarea alegea din rândurile sale juraţi care împreună funcţionau ca o curte de justiţie. Funcţiile publice nu erau conferite decât pe termen scurt, iar cei numiţi în aceste funcţii erau obligaţi să dea socoteală în faţa opiniei publice pentru acţiunile întreprinse având drepturi politice egale.
Gheorghe Munteanu
