În supermarket-urile de la noi, şi nu numai, găseşti tot ce vrei. Însă, în momentul în care te-ai decis să faci cumpărături nu ocoli standul cu fructe, si nu sta prea mult la cel cu dulciuri.Pomelo nu mai este de multă vreme o prezenţă exotică pe rafturile raioanelor de fructe şi totuşi poate nu este încă apreciat la adevărata lui valoare.
Ajunsă o dată în supermarket când vine vorba de pomelo nici nu mă mai uit la preţul, scrijelit pe o bucată mare de carton, doar să-l văd ajuns în coşul meu de cumpărături. Ador gustul fresh al acestui tată al citricelor, nici eu nu pot rămâne indiferentă.
Salata de fructe, salata mixtă cu pui ori creveţi îmi sună-n minte, dar musai să aibă pomelo. Un pomelo mare, galben cu miez alb, dar merge şi unul cu pulpa rozalie. Căci dacă nu ştiai, există mai multe tipuri de pomelo. De obicei are coaja de-un verde palid, şi este galben la coajă când este copt. Culoare miezului variază de la alb, la roz, până la roşu.
Interesându-mă mai mult despre acest fruct, considerat cel mai mare din familia citricelor, am aflat că, se cultivă în Malaezia, California şi Israel. Iar un pomelo care s-a bucurat de soare, poate ajunge şi la 2 kilograme.
Ca să recunoşti un pomelo veritabil, uită-te bine la forma sa, trebuie să arate mai degrabă a pară. Nu te speria dacă este prea mare, diametrul poate varia până la 25 de centimetri.
Te întrebi cum se poate curăţa un pomelo? Prima dată se taie circular, o bucată din coajă (de sus, aproape de codiţă), după care, longitudinal se taie coaja în felii. Folosindu-te de degete se înlătură afară (împingând cu degetele înspre exterior) coaja de pe pomelo. Iar apoi nu-ţi rămâne decât să elimini pieliţa. Vei observa că miezul nu se aseamănă cu cel al grepfrut-ului, al portocalelor sau alte citrice, în cazul acestora, în momentul în care le cureţi te umpli de zeamă pe mâini. Ei bine, pomelo strânge această zeamă în “capsulele”, adică bobiţele ce formează miezul.
Cum se pregăteşte
Îl poţi servi proaspăt pentru un mic dejun sau gustare sănătoasă, bobiţele (pentru că miezul este diferit de cel al grepfrut-ului) se pot adăuga în salate.
Foloseşte pomelo ori de câte ori ai nevoie de grepfrut într-o reţetă, si el lipseşte. Tot din pomelo poţi pregăti marmelada (coaja), gemuri (coaja), iar chinezii folosesc coaja şi pieliţa la prepararea unei gustări tradiţionale.
De obicei coaja fructului apare în multe preparate chinezeşti, mai ales în sudul Chinei, unde coaja de pomelo nu are voie să lipsească din supele dulci, de te lingi pe degete. Dacă îţi face cineva cadou o conservă, în care găseşti coaja de pomelo, nu te speria! Nu a făcut o glumă proastă, ci aşa se pregăteşte. Şi dacă, ai preferat să-l serveşti proaspăt, şi nu-l poţi termina până la ultima feliuţă, îl poţi păstra la temperatura camerei, timp de o săptămână ori două în congelator. Mie-mi place ca, păstrat la temperatura camerei, miroase în jur de parcă aş fi într-o livadă cu citrice.
Pomelo nu are degeaba coaja galbena, căci este o mină de vitamine. Multe vitamine zac în el. Pomelo este o adevărată mină de aur în ceea ce priveşte vitaminele pe care le conţine. Acest fruct este bogat în vitamina C, beta-caroten şi complexul de vitamine B. De asemenea, pomelo conţine acid folic, potasiu etc.
Este folosit în dieta antiastm. Reglează tensiunea sângelui şi ţine departe ateroscleroza. Cel mai bine este să te bucuri de el proaspăt, fără zahăr, că strici toată treaba. Aminteşte-ţi că zahărul are multe calorii. Şi ce mai zici că te ajută să scapi de colăcei, îţi potoleşte efectiva foamea şi grăbeşte descompunerea proteinelor şi grăsimilor, se ţine şi dieta cu pomelo. Ah, şi nu uita! 100 de grame nu au mai mult de 35 de calorii.
Cristina Răscol
