Oricum am întoarce-o, preşedintele Traian Băsescu, cel care s-a autosupranumit Zeus, este cu mult mai aproape de Gaddafi decât de occidentali sau de japonezi. De altfel, conducătorul Libiei a şi fost vizitat, la Tripoli, de preşedintele Traian Băsescu, singurul şef de stat al României, de la Nicolae Ceauşescu încoace, care l-a onorat cu o vizită. Ale cărei rezultate economice nu se prea cunosc şi nu-i sigur că ar exista, în vreun fel.
Mai zilele trecute, liderii Uniunii Europene au discutat inclusiv situaţia şefului statului libian. În mod ciudat, şi de această dată, preşedintele României, Traian Băsescu, a avut o poziţie nu foarte potrivită cu a celorlalţi şefi de state membre ale UE. Ba chiar Traian Băsescu s-a opus unei intervenţii militare sub egida NATO sau a ONU. Ba chiar a determinat o ieşire nervoasă a şefului statului francez, Nicolas Sarcozy din această pricină. Mă rog, chiar şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-a declarat sceptică în privinţa oportunităţii unei intervenţii militare. Extrem de echilibrată, cum îi este felul, Doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei, unul dintre principalele motoare ale Uniunii Europene a reuşit până la urmă să impună o poziţie destul de clară a UE. Şi astfel, liderii Uniunii Europene îi cer oficial lui Gadhafi să renunţe la putere. Oricum, nu este sigur că şeful Jamahiriei Arabe Libiene se va conforma doleanţelor Uniunii Europene, dar în mod cert vocea Uniunii Europene începe să fie din ce în ce mai mult luată în seamă. Adică, începe să conteze ca un ce aparţine uneia dintre marile puteri ale lumii.
După cum se ştie, ca o principală misiune a preşedintelui României, conform Constituţiei, este politica externă a ţării. Este şi motivul pentru care i-am explicat şi nuanţat poziţia faţă de situaţia bănuitului său prieten, şeful statului Libia, Colonelul Muammar Al Gaddafi.
Şi tot ca o obligaţie a preşedintelui României, indiferent că se numeşte Traian Băsescu sau altcumva, există obligaţia ca acesta să fie preşedintele tuturor românilor şi să trateze egal partidele politice. Ceea ce nu este cazul domniei sale, Traian Băsescu participând la mai toate chermezele politice ale PDL. Un partid pe care domnia sa l-a creat şi, se pare, tot domnia sa se căzneşte să-l distrugă. Duminică a participat la întâlnirea liderilor filialelor judeţene ale PDL, Traian Băsescu fiind extrem de interesat în a-l bloca pe candidatul Vasile Blaga la şefia partidului. Un candidat cu şanse mari de a-l detrona pe actualul preşedinte al Partidului Democrat Liberal, Emil Boc.
Şi, ca o concluzie firească, dacă la catastrofa suferită de Japonia, prim ministru ar fi fost românul Emil Boc, vă daţi seama care-ar fi fost dimensiunile dezastrului. Nici România nu-i Japonia, dar nici primul ministru al României n-ar fi rămas la putere, în mai multe rânduri, fără sprijinul protectorului său – preşedintele Traian Băsescu.
Lecţia japoneză pe care, fără să vrem, am trăit-o la maximum datorită televiziunilor impune curăţenia de primăvară în Guvern, în partide şi nu doar în grădinile populaţiei. La întâlnirea cu pedeliştii, preşedintele Traian Băsescu pune la cale modificarea Constituţiei în avantaj personal. Presimte că dacă nu iese Vasile Blaga preşedinte al PDL, mulţi parlamentari portocalii părăsesc corabia şi există riscul suspendării preşedintelui. Tocmai pentru a nu se vedea răstignit, preşedintele Traian Băsescu poate ajunge şi până la dizolvarea Parlamentului. Cel puţin aşa gândeşte în cazul că ar fi suspendat fără un referendum. Actualul preşedinte mai crede că poate schimba Constituţia după cum vor muşchii lui.
Ion Predoşanu
