13 – Fertilizanți ecologici, compostarea gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd poate fi cu adevărat o bogăție a fermierului doar dacă este preparat și administrat corect. Nu este nimic senzațional în aceasta că și alte bunuri și activități reclamă astfel de condiții. Ca să fie util la nivel maxim, el trebuie să fie tratat cu maximă atenție, și nu reclamă eforturi deosebite. În primul rând, el trebuie depozitat corect în platformă pentru compostare, platformă construită conform normelor legale și tehnologice elucidate în articolul anterior, unde trebuie să se creeze condiții optime pentru ciupercile, bacteriile și alte microorganisme saprofite capabile să descompună materiile organice din componența sa și să producă altele mai specifice solului și mai accesibile plantelor. Aici trebuie să fie permanent umiditate și temperaturi specifice fiecărei faze de desfășurare a proceselor biochimice ce au loc în timpul compostării. Mai întâi are loc faza aerobă care se desfășoară obligatoriu în prezența aerului căci microorganismele responsabile cu aceste fenomene sunt aerobe. Pentru aceasta este obligatoriu ca gunoiul să fie depozitat răsfirat, afânat în platformă ca să poată pătrunde mai ușor aerul în masa de gunoi. De asemenea, se face stropirea cu apă dacă atmosfera este uscată, dar nu în exces căci scoate aerul din material. În această fază temperatura materialului trebuie să depășească 850 C. Aceasta este temperatura optimă pentru ca microorganismele aerobe să se înmulțească și să ajungă la potențialul maxim de descompunere a materiilor organice. La această temperatură se distrug și semințele de buruieni, sporii de ciuperci parazite, ouăle și eventualii dăunători aflați în masa de bălegar. Controlul temperaturii în această perioadă se face simplu, cu o sondă spion introdusă în grămadă. Aceasta este o bucată de oțel beton groasă de 5 – 6 mm lungă de 100 – 120 cm, ascuțită la vârf care se introduce în grămadă și se lasă aici minim um 30 de minute după care se extrage și se palpează grijuliu cu mâna apreciind temperatura. Atenție, la 850 C sonda trebuie să fie fierbinte și poate crea neplăceri. Dacă temperatura este mică, sonda este călduță, înseamnă că activitatea microorganismelor aerobe este redusă, numărul lor mic, probabil din cauza umidității reduse și se procedează imediat la stropirea puternică cu apă și la răvășirea gunoiului cu furca pentru a facilita pătrunderea aerului în masa de bălegar. Grămada de gunoi de grajd rămâne în această poziție o lună, după care se trece la răsturnarea ei alături, cu grijă ca părțile de deasupra să intre dedesupt, iar cele de la bază să ajungă deasupra și în următoarea lună se urmărește să fie aceleași condiții de temperatură și umiditate ca și în luna anterioară. Prin această manevră se urmărește ca întreaga masă organică supusă compostării să parcurgă faza aerobă la intensitatea normală. După luna a doua grămada se răstoarnă din nou, dar de această dată se tasează puternic și astfel se declanșează cea de-a doua fază a compostării, faza anaerobă în care activitatea microorganismelor aerobe se reduce foarte mult, ele și-au făcut datoria și au descompus substanțele specifice lor (mai ales lignina, pectinele ș a) și nemai având hrană majoritatea dispar. După încă o lună grămada de gunoi se desface și se pune peste gunoiul compostat anterior, se tasează, dar puternic pentru ca și materialul care anterior a fost la suprafață și ajuns acum dedesubt să poată fi prelucrat bine de bacteriile anaerobe. Dacă nu se tasează acest proces se desfășoară greoi și incomplet, iar calitatea materialului rezultat are de suferit. În mod normal această porțiune a platformei se acoperă cu folii sau prelate impermeabile, dar poate fi acoperită și cu pământ tasat pentru a împiedica pătrunderea apei și aerului în bălegar și pentru a limita pierderea de azot amoniacal prin evaporare în atmosferă. Este preferabil ca acoperirea să se facă cu folii sau prelate fixate cu anvelope uzate, bolovani, butuci de lemn etc. Aici gunoiul își definitivează compostarea anaerobă și staționează până la administrare pe ogor. În gunoiul de grajd din platformă nu trebuie să fie introduse frunze de nuc, rubarbă, resturi de plante ierbicidate, mase plastice, metale, detergenți sau alte produse chimice care ar putea polua și afecta negativ atât calitatea gunoiului, cât și solul în care ar fi introdus. Se poate împrăștia aici chiar de la început cenușă menajeră, precum și puțin talaș, rumeguș, frunzele și alte resturi vegetale, resturi alimentare sau furajere, sânge animal, zaț de cafea ș a. Deșeurile textile naturale (bumbac, in, cânepă ș a) se descompun destul de greu iar cele de origine chimică nu se descompun decât după mai mult de 120 de ani. De asemenea, se descompun greu părul, lâna, oasele ș a, dar ele nu contribuie la poluarea solului. Este totuși recomandabil să se renunțe la introducerea lor ca atare, ci să fie arse, incinerate și apoi introduse în grămada de bălegar supus compostării. Cu alte cuvinte nu orice deșeu menajer poate fi considerat gunoi de grajd. Este preferabil ca gunoiul de grajd compostat să fie administrat după minimum 12 luni, timp în care pier semințele de buruieni și agenții patogeni de orice fel. Cel mai bun gunoi de grajd este cel realizat cu ajutorul râmelor roșii, rasa California, în platforme speciale, pretențioase, însă costisitoare. Despre administrarea și acțiunea gunoiului de grajd bine compostat în sol vom vorbi într-un alt articol.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
