Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, a aprobat prin ordinul nr. 4.472 din 10 august 2016, Statutul Elevului, document ce reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ de stat, particular sau confesional din România. Prevederile Statutului se aplică începând din anul şcolar 2016-2017.
Statutul a fost elaborat de Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Consiliul Naţional al Elevilor şi alte organizaţii reprezentative ale elevilor, şi este fundamentat pe respectarea valorilor comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional. În acest sens au fost avute în vedere accesul liber şi gratuit la educaţie de calitate, libertatea de expresie, dreptul de a beneficia în mod echitabil de resursele materiale şi educaţionale furnizate de sistemul de învăţământ, onestitatea intelectuală, sprijinirea gândirii critice, respectarea demnităţii tuturor membrilor comunităţii şcolare, respectiv deschiderea instituţională pentru schimbări constructive. Este primul document de acest tip, elaborat în România după 1990, care consacră într-o formă consolidată drepturile şi obligaţiile elevilor. Forma finală s-a conturat în urma dezbaterii publice pe care Ministerul Educaţiei a organizat-o în perioada 17 iunie – 4 iulie. Potrivit documentului, drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaţionale, drepturi de asociere şi exprimare, drepturi sociale, recompense şi alte drepturi. Documentul prevede deopotrivă îndatoriri, interdicţii şi sancţiuni pentru încălcarea de către elevi, în incinta unităţii de învăţământ, a prevederilor statutului sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare. Astfel, în document se arată că „învățământul preuniversitar este centrat pe elev”, iar în acest sens „toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților elevilor, respectiv a Consiliului Național al Elevilor, dar și a reprezentanților federațiilor sindicale, a asociațiilor de părinți, a reprezenanților mediului de afaceri, a reprezentanților administrației publice locale și a societății civile”. Statutul Elevului mai prevede și „dreptul elevului, al părintelui sau al tutorelui de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise”. Astfel, dacă o notă este considerată injustă, elevul „poate solicita, oral, profesorului să justifice rezultatul lucrării, în cel mult cinci zile de la aflarea notei”. Dacă elevul sau părintele nu consideră justificate argumentele dascălului, pot cere în scris conducerii unității de învățământ reevaluarea lucrării, iar analiza va fi făcută de alți doi profesori de specialitate care nu predau la clasa respectivului elev. În cazul în care diferența între nota inițială și cea obținută după reevaluare este mai mare de un punct, contestația va fi considerată justificată, iar în catalog va fi trecută nota obţinută după reevaluare. Dacă diferența e mai mică de un punct, atunci va fi menţinută nota inițială. Același document mai prevede că „elevii vor avea dreptul la asociere la grupuri, organizații, sau structuri care promovează interesele elevilor și vor avea dreptul la protest, fără perturbarea orelor de curs”. În vederea reprezentării drepturilor și intereselor elevilor, aceștia se pot asocia în consiliul elevilor sau asociații reprezentative ale elevilor. Alegerea reprezentanților elevilor se va face la începutul fiecărui an școlar, de către elevii unității de învățământ, iar cadrelelor didactice sau personalului administrativ din respectiva unitate de învățământ le este interzis să influențeze procedurile de alegere a elevilor reprezentanți. În plus, aceștia vor putea solicita informații oricăror instituții ale statului, în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes general. Documentul mai vine și cu o modificare în ceea ce privește utilizarea de către elevi a telefoanelor mobile în timpul orelor de curs. Mai exact, documentul prevede că, deși interzisă în mod normal, ”este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situația folosirii lor în procesul educativ sau în situații de urgență”.
Roxana Lupu
