Pulsul Zilei

Normele de aplicare a Programului-pilot privind alimentația elevilor, aprobate de Guvern

 | 30 ianuarie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat au fost aprobate printr-o hotărâre de guvern adoptată vineri, 27 ianuarie. Obiectivul acestui program este de a stimula accesul copiilor la educație, respectiv prezența elevilor și preșcolarilor la școală sau la grădiniță. Printre beneficiarii acestui program-pilot se vor număra și elevi din Gorj.

Semnatura eletronica CertDigital

Adoptarea actului normativ face parte din măsurile de intervenție integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care grevează populația şcolară din medii dezavantajate geografic, economic sau social. Hotărârea cuprinde prevederi referitoare la definirea suportului alimentar, precum şi a principiilor ce trebuie respectate în prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil. Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, îl au numai elevii prezenți la cursuri. Suportul alimentar nu se va acorda pe perioada vacanţelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare. Mai exact, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pentru fiecare elev/preșcolar, prin raportare la infrastructura necesară servirii mesei în unitatea școlară, astfel: masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unitățile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare şi spaţiu adecvat de servire a mesei, masă caldă, în regim catering, pentru unitățile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop ori pachet alimentar, pentru unitățile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servicii mesei. Pentru masa caldă preparată în regim propriu, unitatea şcolară va afişa la loc vizibil lista-meniu care va conține denumirea produsului, ingredientele componente, precum şi substanțele care provoacă alergii sau intoleranțe. În plus, pentru produsele distribuite de unitățile de alimentație publică va fi indicată şi data producerii. Pachetul alimentar va conține produse de panificație, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri. Totodată, documentul menționează situațiile în care, într-o unitate de învăţământ, se aplică unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situaţiilor în care în aceeași unitate de învăţământ se utilizează mai multe variante, în funcție de specificul dat de structura ciclurilor de învăţământ, de dispunerea geografică, de programul şcolar al elevilor sau de alți factori. De asemenea, la cererea scrisă a părinților, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, pachetele alimentare și masa caldă pot fi înlocuite cu produse alimentare adecvate situației elevilor și preșcolarilor. Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activități vor fi stabilite de către conducerea unității de învăţământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii şi de particularitățile fiecărei unităţi de învăţământ. Totodată, actul normativ detaliază specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare/servicii, precum: evidenţa cantităților solicitate, distribuite şi consumate, calitatea produselor, siguranţă şi perisabilitate microbiologică, condiții pentru transport și distribuție, metode de testare şi control, ambalare, etichetare, marcare. Produsele alimentare distribuite elevilor și preșcolarilor vor respecta cerințele de conformitate prevăzute în regulamentele europene. Pentru respectarea principiilor de hrană sănătoasă, produsele alimentare vor fi livrate, zilnic, din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinare către unitățile şcolare, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar, ambalate şi etichetate conform prevederilor legale în vigoare, şi vor fi depozitate în condiții de siguranţă alimentară. Unitățile de învățământ vor răspunde, în mod direct, de asigurarea condițiilor de primire, recepție şi distribuție a produselor alimentare, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum şi de confirmarea documentelor ce stau la baza plății acestora. Hotărârea stabilește și o serie de principii care trebuie respectate în vederea asigurării unei alimentații sănătoase pentru copii. Între altele, produsele nu vor conține aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust; uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară; ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușește cu apă; se evită asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume); se evită mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite; ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite; se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe; interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere). Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare. Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepție calitativă şi cantitativă, întocmite de unitățile de învăţământ şi aprobate de primarii comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Sumele aferente derulării programului-pilot se suportă din bugetele locale ale unităților sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Pentru implementarea programului, se alocă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale. Coordonarea programului-pilot va fi asigurată la nivel județean sau la nivelul municipiului Bucureşti de către inspectorul şcolar care elaborează şi transmite rapoarte trimestriale, respectiv raportul final privind implementarea programului-pilot, către Ministerul Educaţiei Naționale. De asemenea, MEN este responsabil de implementarea programului-pilot. La finalul anului şcolar 2016-2017, în urma analizei MEN, realizată pe baza datelor colectate lunar şi a rezultatelor obținute pe parcursul derulării proiectului-pilot, Executivul va decide asupra oportunității extinderii sale la nivel naţional, respectiv a modalității de implementare.
Roxana Lupu

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL