Nimeni din Gorj nu a înregistrat până acum vreun produs tradițional, județul figurând în evidențele oficiale ale Ministerului Agriculturii cu zero produse tradiționale, asta în ciuda faptului că nu există manifestare turistică sau culturală în care oficialitățile sau oamenii simpli să nu vorbească despre produsele tradiționale ale zonei. Gorjul nu este singurul care are probleme și la acest capitol și tocmai de aceea o caravană a Ministerului Agriculturii a pornit prin țară pentru a-i convinge pe oameni să înceapă să își înregistreze produsele tradiționale. Consilierul Ionuț George Diaconeasa, un liberal pe care Petre Daea l-a angajat consilierul său după ce acesta l-a criticat că nu vorbește pe înțelesul oamenilor simpli, a ajuns, miercuri, la Târgu-Jiu.
Aici el a avut o întâlnire cu mai mulți primari din județ, cu reprezentanți ai oficialităților județene, dar și cu cei care ar putea în perioada următoare să aibă produse tradiționale înregistrate oficial. “Gorjul nu are nici un produs atestat, nici pe rețete consacrată, nici pe etichetă montană, ca să nu mai vorbim de cele omologate la nivel european, unde oricum stăm prost și la nivel național. Avem 573 de produse tradiționale înregistrate la nivel național, dar niciunul din Gorj. În schimb, la Brașov, ca să dau un exemplu, sunt peste 150 de produse înregistrate. Gorjul are potențial, cele expuse aici le-am gustat, sunt foarte bune, dar, din păcate, nu sunt înregistrate”, a comentat consilierul ministrului Agriculturii.
Specialiștii din minister le-au prezentat autorităților gorjene, dar și celor care produc diverse produse ce pot deveni înregistrate oficial ca tradiționale, pașii care trebuie parcurși pentru înregistrarea acestor produse. De asemenea, au fost prezentate exemple concrete ale unor produse deja înregistrate. Cazul înregistrării telemelei de Ibănești și consecințele pe care le-a avut acest lucru pentru comunitate au stârnit interesul participanților. Conform lui Ionuț George Diaconeasa, nu mai puțin de 850 de producători de lapte sunt activi acum la Ibănești și în localitățile învecinate și asta doar pentru că au unde să își vândă laptele, fabrica din satul mureșan urmând să își extindă capacitatea pentru a putea fi onorate toate comenzile primite de la clienți. Cazul respectiv pare să o fi convins și pe Mariana Voiculescu, din Lelești, pentru a începe demersurile prin care să înregistreze un compot pe care e sigură că doar la noi în zonă se produce. “O să iau legătura cu primarul de la noi din comună, cu cel de la Turcinești, cu oamenii din satul Rugi, să vedem cum vom colabora pentru că trebuie să facem ceva. De mai bine de 20 de ani eu fac un compot de pere care poate deveni produs tradițional. E o pară micuță, care crește aici la noi, și care se pretează pentru compotul acesta. Așa cum e magiunul de Topoloveni, și noi putem avea compotul nostru. Ideea asta mi-a venit chiar aici, în timp ce cei de la minister vorbeau despre cazul Ibăneștiului. Atunci mi-am zis că nu se poate ca noi să nu putem să reușim. O să mă apuc de demersuri chiar în zilele următoare”, a spus gorjeanca.
Primarul de la Polovragi, Gheorghe Epure, crede și el că aceeași direcție o pot urma cei care cultivă căpșuni în zonă, dar și cei care produc brânză și o vând separat, pe cont propriu. Oamenii sunt însă încă sceptici cu privire la complexitatea procedurilor pe care trebuie să le parcurgă. Mihaela Mitu, consilier la Ministerul Agriculturii, a dat însă asigurări că lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât par la prima vedere. Solicitantul trebuie să depună o cerere scrisă la Direcția Agricolă, după care un specialist de aici merge în teren și face verificările de rigoare, după care dosarul este înaintat Ministerului Agriculturii. Aici se dă aprobarea finală și un produs poate fi înregistrat ca “tradițional”, eticheta respectivă fiind garanția pentru consumatorul final că marfa pe care a cumpărat-o respectă o rețetă a locului, dar și condiții igienico-sanitare care nu îi pun în pericol sănătatea.
