Aproximativ 40 de cercetători din ţară şi din străinătate sunt prezenţi zilele acestea la Târgu-Jiu, unde se desfăşoară lucrările celei de-a patra ediţii a simpozionului internaţional „Începuturile metalurgiei în Balcani”.
Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc, ieri dimineaţă, la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”. Cu o activitate de peste 120 de ani, Muzeul Judeţean Gorj a venit în întâmpinarea publicului cu programe, proiecte şi oferte cultural-educative şi de cercetare din ce în ce mai diversificate şi mai apropiate de nevoile şi dorinţele comunităţii gorjene. „Începuturile metalurgiei în Balcani” reprezintă apogeul proiectelor ştiinţifice derulate de muzeul nostru, fiind o manifestare ştiinţifică de referinţă în domeniul arheologiei şi arheometarlugiei în România în ultima perioadă. Experienţa şi valoarea ştiinţifică a participanţilor constituie fără îndoială garanţia înaltului nivel ştiinţific la care se vor desfăşura lucrările simpozionului nostru”, a declarat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”.
La deschiderea simpozionului a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. „Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” a reuşit să aducă la Târgu-Jiu specialişti dintr-un domeniu foarte important de cercetare. (…) Aceştia vor prezenta o serie de elemente de noutate din domeniul metalurgiei timpurii în Balcani care se vor constitui într-o bază de date pentru cercetări viitoare”, a spus acesta.
Discuţii pe tema metalurgiei preistorice
Aflat la cea de-a patra ediţie, reprezintă un bun prilej pentru cercetători din toată lumea de a se întâlni şi a discuta despre începuturile metalurgiei. „Tema metalurgiei preistorice este una de mare actualitate în momentul de faţă. Este important să ştim cum au început oamenii să prelucreze metalul şi care a fost impactul acestei prelucrări şi a 
pieselor de metal în preistorie, de aceea este necesar să investigăm cât mai în amănunt întregul proces tehnologic, de la extracţia cuprului până la finisarea pieselor. Participanţii sunt cercetători cam din întreagă Europă, specialişti în acest domeniu. Suntem convinşi că ceea ce se va discuta şi se va prezenta aici va avea un rol semnificativ pentru cercetarea actuală şi pentru cercetarea viitoare. Vor fi prezentate tehnici, metode de investigaţie moderne, recente, care se aplică în momentul de faţă oriunde în Europa şi în lume. A fost ales Târgu-Jiul pentru a găzdui acest simpozion, deoarece este un oraş foarte frumos, în care revenim cu plăcere de fiecare dată, dar şi pentru că este localizat într-o zonă cu foarte multe resurse de cupru. Deşi în momentul de faţă evidenţa lipseşte, suntem convinşi că cuprul a fost exploatat în această regiune încă din epoca eneolitică. Unul dintre scopurile acestei întâlniri este tocmai de a vedea şi de a găsi acele argumente, acea evidenţă pentru a susţine acest lucru”, a explicat Radu Băjenaru, 
secretar ştiinţific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. „Sperăm ca prin acest simpozion să reînnoim studiile care în domeniul metalurgiei sunt vechi de 10 – 20 de ani, să aflăm date noi şi să motivăm tinerii în a cerceta mai mult în domeniu. Este un mod extraordinar de a împărtăşi ultimele cercetări în domeniu, de a ne cunoaşte şi de a dezvolta noi colaborări”, a declarat şi Miljana Radivojevic, de la Institutul de Arheologie din Londra.
Excursie la Baia de Aramă
Astăzi, cercetătorii prezenţi la simpozion vor merge într-o excursie documentară la minele de cupru de la Baia de 
Aramă. Aceştia vor mai vizita Mănăstirea Tismana, Casa-muzeu „Constantin Brâncuşi”, dar şi Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara.
Roxana Lupu
