În ultimii ani, statul român a investit mult în infrastructura școlară, dar, în general, investițiile nu se văd în performanțele elevilor. Alocarea investițiilor s-a făcut de cele mai multe ori haotic și în funcție de carnetul de partid, aspecte care afectează calitatea demersului școlar. Guvernul a inițiat în ultima perioadă, e adevărat că destul de timid, o serie de demersuri pentru elaborarea și aplicarea unei Strategii privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ.
Este cunoscut faptul că infrastructura de educație și formare reprezintă un element esențial al procesului educațional și are un efect direct asupra elevilor. Doar că în România, inclusiv la nivelul județului Gorj, apar o serie de factori care pot să afecteze rezultatele elevilor care beneficiază de această bază materială: timpul de navetă și cursurile pe mai multe schimburi. Investițiile din educație, vizibile de la modernizarea spațiilor școlare la achiziționarea de microbuze, nu au adus o creștere sensibilă a rezultatelor școlare. Se poate spune că vorbim chiar de un regres al rezultatelor școlare, dacă ne gândim că circa 42% dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcțional.
S-a ajuns în neplăcuta situație ca investiții consistente în infrastructură să fie finalizate și apoi abandonate, sau să se afle în diverse stadii de execuție, fără perspective de continuare a lucrărilor. În Gorj, ideea campusurilor școlare, unde s-au băgat fonduri uriașe, nu a fost urmată și de o strategie de utilizare a acestora; la Turceni și Bumbești Jiu, lucrările sunt finalizate, iar la Peștișani și Bârsești, în curs de execuție, însă nu este prea clar ce va urma după acest efort bugetar uriaș.
Profesorul Cornel Șomîcu, președintele Asociației „Școala Gorjeană”, spune pentru „Gorjeanul”: „Este necesar să determinăm autoritățile publice, locale sau centrale, să adopte un pachet de măsuri integrate de reabilitare a infrastructurii școlare și de adecvare a acestor măsuri la necesitățile reale ale sistemului național de învățământ. Avem cazuri în care Ministerul Educației sau primăriile au făcut investiții mari în anumite spații școlare, iar apoi s-a constatat că nu sunt elevi. Cu toate că vorbim de descentralizare, ar trebui ca efortul investițional să fie centrat pe anumite criterii clare de genul after school sau accesul tuturor școlilor la Internet și material didactic modern. Nu este normal ca la acest moment să mai avem școli fără autorizație sanitară sau autorizație de protecție la incendiu, ce să mai vorbim de protecția la seism ș.a. Banii, atâția cât sunt și se găsesc pentru învățământ, trebuie canalizați pe niște direcții clare și eficiente, să avem și rezultate nu doar senzația că se introduc într-un sac fără fund. Cel puțin din acest punct de vedere, se impune impulsionarea demersurilor inițiate de Ministerul Educației Naționale prin care se vizează adoptarea și aplicarea Strategiei României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ.”
Constatăm astfel, o opinie destul de răspândită la nivelul specialiștilor din învățământ dar nu neapărat a diriguitorilor din domeniu, că se impune realizarea unei viziuni de ansamblu și direcția generală să fie urmată la nivelul întregii țări. Este tot mai clar că doar autoritățile locale nu pot avea o viziune de dezvoltare a școlilor, este nevoie de un element central care să stabilească direcțiile de urmat.
Încercări modeste
În ultima perioadă, la nivelul Ministerului Educației Naționale, se află în derulare demersuri de elaborare a Strategiei României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ, coordonate și sprijinite de BIRD. Măsurile au fost inițiate în baza Acordului pentru servicii de consultanță pentru luarea unor decizii informate privind investițiile în infrastructură – încheiat între Consiliul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și BIRD la data de 30.03.2016. Astfel, CNDIPT şi BIRD au în derulare proiectul „Cadrul strategic pentru infrastructura educaţională şi sprijin în planificarea strategică a educației și formării profesionale – INFRAED” (valoare de 18.447.065 lei). În cadrul acestui proiect, care are mai multe dimensiuni, este prevăzută elaborarea Strategiei României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ. Pe lângă Strategie, proiectul vizează mai multe lucruri, respectiv: Sistem informațional geospațial al infrastructurii educaționale, Reglementări actualizate privind standardele de cost pentru obiectivele de investiții educaționale, Studiu de monitorizare privind implementarea intervențiilor în infrastructura educațională, Planuri regionale de învățământ, Campanie de informare și publicitate).
Doar că realizarea Strategiei amintite este încă foarte departe deoarece nu există baza tehnică necesară (datele sociologice, demografice, economice, geo-spațiale etc), iar instabilitatea la conducerea Ministerului Educației este una cronică (patru miniștri în ultimele 16 luni). Potrivit înțelepciunii populare – Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în sac – aici este marea problemă românească, avem un proiect cu finanțare europeană dar care îl derulăm foarte încet sau mai mult pe loc.
Andrei Popete Pătrașcu
