Realitatea Gorjeana

ANCERM Gorj, Pe urmele eroilor, la Dăneşti

 | 05 iunie 2015, 00:00 | 0 comentarii | 

Conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCERM) Filiala Judeţului Gorj s-a deplasat în această săptămână, într-o vizită de lucru în localitatea Dăneşti, comună cu un trecut istoric bogat, aşezată în sud-vestul judeţului Gorj.

Semnatura eletronica CertDigital

Alcătuită din satele Bucureasa, Botorogi, Văcarea, Tîrculeşti, Brătuia, Merfuleşti, Trocani, Barza, Ungureni, Şasa, comuna Dăneşti respiră, de aproape un secol, aerul tare al istoriei, prin paginile de glorie scrise în timpul Primului Război Mondial, în focul luptelor din toamna anului 1916.
Mărturie eroismului soldaţi gorjeni, care nu şi-au precupeţit viaţa, ştiuţi sau neştiuţi, biruitori sau înfrânţi, anonimi sau rămaşi în legendă, stau monumentele, troiţele şi crucile ridicate de urmaşi în cinstirea şi pomenirea lor. Locuitorii comunei Dăneşti au dat sute de jertfe, numele acestora fiind încrustate în marmura sau piatra, după caz, a monumentelor şi crucilor în faţa cărora fiecare ar trebui să îşi plece cu smerenie fruntea.

Sub „Semnul aducerii aminte”
Despre activitatea desfăşurată la Dăneşti, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Judeţului Gorj, col. (r.) dr. ing. Walter Loga, ne-a declarat următoarele: „Ne-am deplasat în această săptămână în localitatea Dăneşti, împreună cu domnul prof. Andrei Popete-Pătraşcu, vicepreşedinte al filialei şi Cristian danesti (1)Frîntu, un tânăr pasionat de fotografie, membru al asociaţiei. După semnarea unui protocol de colaborare cu Şcoala Gimnazială Nr. 1 Dăneşti şi înfiinţarea unui nou Cerc Cultul Eroilor, în timpul vizitei noastre de lucru ne-am oprit la Primăria comunei Dăneşti, fără a afla prea multe detalii despre starea monumentelor închinate eroilor de pe raza localităţii. În faţa sediului primăriei există însă un frumos monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Deasupra lui se afla un vultur înaripat, dar care a fost dat jos de către comunişti, iar astăzi nu se mai ştie nimic despre existenţa lui. Aici îşi odihnesc somnul de veci 52 de soldaţi români şi doi soldaţiConducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor germani. Monumentul Eroilor din centrul comunei Dăneşti poate fi admirat şi apreciat de orice trecător, fiind pilda vie a sacrificiului acestor eroi care s-au aruncat în braţele morţii, pentru păstrarea gliei şi a credinţei strămoşeşti. Odihnesc, iată, alături români şi germani, inamici atunci, astăzi şi uni şi alţii eroi. În Valea Brătului, am descoperit plini de emoţie un monument dedicat eroilor gorjeni, inaugurat la 20 iulie 1930, în prezenţa celebrului Nichifor Crainic, şi de sub care izvorăşte ca prin minune o apă rece care ostoieşte setea danesti (2)trecătorilor. Un vultur de piatră veghează aici memoria pilduitoare a gorjenilor ce s-au jertfit în luptele de la Jiu, Mărăști, Mărăşeşti şi Oituz, alături de „Semnul aducerii aminte”, dăltuit în bronz, credem noi, singurul păstrat pe teritoriul Gorjului. În apropiere, în curtea Bisericii „Sf. Petru şi Pavel” se află de asemenea o cruce veche de piatră pe care sunt trecuți eroii din 1916-1918, precum și alte câteva cruci ale eroilor din această comună, căzuţi la datorie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. I-am avut alături în această incursiune pe urmele eroilor din Dăneşti, pe domnul prof. Dorel Şorop, preşedinte al Cercului Cultul Eroilor din cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Dăneşti şi domnul Ilarie Calotă, pensionar, pasionat de trecutul şi istoria acestor meleaguri.”

Pilde de eroism şi jertfă, la Dăneşti
La rândul său, profesorul de istorie Dorel Şorop ne-a mărturisit că: „Pe dealurile şi prin pădurile Dăneştiului, în zilele de 2, 3 şi 4 noimbrie 1916, armata română, nevoită să se retragă din calea armatelor Puterilor Centrale, a cedat cu sacrificii umane greu de închipuit generaţiilor prezente, fiecare bucată de pământ stropită cu sânge, cu disperarea celui ce îşi apără în faţa cotropitorilor ţara. O copleşitoare încărcătură emoţională străbate secolul scurs de la acele evenimente, timpul nealterând cu nimic pilda de jertfă şi eroism a soldaţilor gorjeni din Regimentele 18 şi 58, atacate la Dăneşti de Divizia 109 Germană. Pe aceste meleaguri, prin tufişuri şi păduri, pe poteci şi drumuri de care, s-au purtat lupte aprige, la care a luat parte şi eroina Ecaterina Teodoroiu. Fără sacrificiul lor, şi al celor peste 800.000 de alţi eroi români, nu am mai fi cunoscut, poate, momentul înălţător al Marii Uniri, „izbânda dreptului şi a dreptăţii”, cum o numea Nicolae Iorga.”

„Mărturii despre cultul eroilor în Gorj”, un proiect fotografic inedit
Prezent la activitatea desfăşurată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Judeţului Gorj la Dăneşti, Cristian Frîntu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, pasionat de fotografie şi istorie, ne-a declarat că este de datoria tuturor cinstirea eroilor. „Ca tânăr preocupat de viitorul generaţiei mele, am în vedere pilda de sacrificiu a stră-străbunicilor noştri. Nu putem vorbi despre viitor, fără cunoaşterea trecutului. Astăzi nu se mai spune ce jertfă au făcut aceşti oameni ca să realizeze, de pildă, România mare şi este păcat. Este nevoie să cultivăm acest cult al eroilor începând din şcoli. Am acceptat invitaţia domnului prof. Andrei Popete de a-l însoţi, alături de domnul preşedinte al A.N.C.E.R.M. Gorj, col. (r.) Walter Loga, în vizita de lucru, din comuna Dăneşti, întrucât sub egida filialei noastre doresc să realizez un proiect de artă fotografică intitulat „Mărturii despre cultul eroilor în Gorj”, finalizat cu vernisajul unei expoziţii în luna septembrie. Judeţul nostru este presărat cu monumente, troiţe, cruci şi morminte care vorbesc despre eroii Gorjului, încât nu putem trece în continuare nepăsători pe lângă ele. Este de datoria noastră să readucem la viaţă memoria acestor „bărbaţi ai datoriei”, iar proiectul nostru fotografic tocmai acest demers îl vizează. Avem nevoie să ne cunoaştem eroii”, ne-a mărturisit încrezător în proiectul său, tânărul Cristian Frîntu.
Minodora Sucea

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL