Realitatea Gorjeana, Turism

Atitudini – În umbra Pietrei Cloşanilor

 | 07 iulie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Atracţia unei excursii în perimetrul vestic al Gorjului submontan o constituie peisajele mirifice, satele de munte cu datini şi obiceiuri ce se pierd în negura vremurilor, forme şi fenomene carstice ce impresionează ochiul şi, nu în ultimul rând, locuri cu un excepţional potenţial turistic ce au început să fie puse în valoare după standardele comunitare.

Semnatura eletronica CertDigital

Un astfel de itinerar poate fi Târgu-Jiu-Tismana-Padeş-Cloşani și din vecinătatea Pietrei Cloşanilor pe Motru la acumularea Valea Mare.
În mijlocul unui impozant platou la Padeş se află opera sculptorilor Emil Beker şi Gheorghe Tudor, realizată în anul 1921pentru a aniversa 100 de ani de la izbucnirea mişcării revoluţionare condusă de Tudor Vladimirescu. La mică distanţă de aceste locuri se află Cloşani, unde în perioada 1806-1820 Tudor a fost vătaf de plai. Dacă avem aprobările necesare putem vizita una dintre cele mai frumoase peşteri din Europa peştera Cloşani, unde încă din anul 1961 funcţionează o secţie de cercetări în biospeologie.
De aici urcând pe firul Motrului şi având în peisaj Piatra Cloşanilor ca un veritabil bastion natural ajungem pe malul lacului Valea Mare. Cei ce se încumetă să parcurgă ori să cerceteze acest perimetru vor descoperi o lume aproape fantastică a formelor naturale şi locuri de un pitoresc aparte. Ascunse în inima pădurilor, şuviţe de apă ce coboară din piatră-n piatră, se adună şi parcă luându-şi adio de la locurile unde au văzut lumina zilei, o pornesc spre a sfârşi în apele lacului Valea Mare.
Dar să zicem aşa (la noi românii întotdeauna există un “dar” ), ajungând recent pe malul lacului cu pricina am fost neplăcut surprins de multitudinea de vetre de foc făcute la întâmplare (unele prea aproape de marginile pădurii, ce în unele locuri e chiar de răşinoase) probabil în perioada estivală a anului ce s-a scurs. Cred că la mijloc este tot acea educaţie ecologică (de care cu toţii facem referire), dar pe care mulţi dintre noi nu o au. Căci altfel cum să faci focul la nimereală, şi mai ales lucru care m-a întristat cel mai mult a fost că și cei care vin la (haideţi să spunem cu indulgenţă) iarbă verde vor să-şi facă altă vatră de foc de parcă cele existente ar fi contaminate. Şi aşa se ajunge din indiferenţă ori necunoaştere (fiecare vatră nou făcută distruge vegetaţia în jurul ei) că pe o parte a malului (altfel de o frumuseţe sălbatică aparte) sunt aceste vetre (unele de mărimea unui foc de tabără) ca nişte cicatrice inestetice ce sluţesc peisajul.
La final pentru a nu crea impresia că “ne băgăm singuri în seamă ori căutăm nod în papură” vom prezenta câteva consideraţii ale unor foruri şi persoane (fără a le dezvălui numele) legate de protecţia mediului ambiental şi a diversităţii biologice. “Trebuie să fim conştienţi că în privinţa ocrotirii ori distrugerii naturii identitatea dintre al meu şi al nostru este totală. În privinţa ocrotirii pădurii şi a mediului nu există bariere. Avem cu toţii o participare egală la beneficii sau dezastre” –afirma un cunoscut naturalist. “În ziua de azi soarta mediului ambiental nu mai poate lăsa pe nimeni indiferent. Terra şi-a pierdut într-un timp istoric destul de scurt două treimi din zestrea verde a pădurilor. Ce a mai rămas în condiţiile exploatării fără precedent a “aurului verde” îndeamnă omenirea la o mai adâncă meditaţie şi preţuire a factorilor apărători ai vieţii”- se sublinia în mesajul de încheiere a sesiunii unei importante organizaţii mondiale de profil.
Mugurel Petrescu

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL