Realitatea Gorjeana

Botezul viilor la Bălăneşti

 | 30 ianuarie 2012, 19:21 | 0 comentarii | 

5viticultor1012-IRENAIzvoare scrise despre comuna Bălăneşti avem începând cu secolul al XV-lea, când hrisoavele domneşti menţionează numele de Bălăneşti, la 15 iunie 1493. Viticultura era ocupaţie străveche a locuitorilor acestei comune. Strugurii, dar mai ales vinul era una din căile de venit financiar al familiilor de ţărani.

Semnatura eletronica CertDigital

Vinurile din Bălăneştii Gorjului erau de bună calitate, fiind apreciate în ţară şi străinătate, obţinând la Expoziţia de la Paris din anul 1904 prima medalie de aur. Era o fală pentru oamenii din Bălăneşti să aibă vie altoi pe suprafeţe mari de deal. Pe culmea dealului aproape fiecare gospodar avea pivniţa unde ţineau băutura, găini, curci, bibilici. De primăvara până toamna, bărbaţii stăteau mai mult în deal la vie, fiind ocupaţi cu tăiatul, hărăcitul, săpatul viei şi alte munci ca stropitul şi păzitul viei. Munca începea de la 1 februarie, Ziua Sfântului Mucenic Trifon. Ziua Sfântului Trifon este prima mare sărbătoare a calendarului agricol, viticol şi pomicol. Avem de-a face cu un nou cap de an, ziua „când se întâmpină iarna cu vara”. Acum sunt celebrate sărbători viticole de tipul Arezanului viilor, în care sunt aduse ofrande alimentare, sunt realizate practic apotropaice pentru bunul rod al viei. Sfântul Mucenic Trifon fiind ocrotitorul viilor şi pomilor de omizi, boli (mană), cărăbuşi, lăcuste şi alte gângănii, până prin 1949 – 1950 lucrurile au stat cam aşa: în această zi, oamenii urcau la pivniţă, făceau focuri în oborul pivniţei iar preotul, după slujba de la biserică în jurul orei 10:00, urca dealul, făcea rugăciuni iar via şi pivniţa erau stropite cu agheasmă şi busuioc. Rugăciunile către Domnul Iisus Hristos, Fecioara Maria şi Sfântul Mucenic Trifon aveau scopul de a apăra dealul cu vii şi pomii de boli, grindină, ploi la timp, să dea rod bogat iar gospodarii să fie sănătoşi. Era dezgropată sticla cu vin care fusese îngropată de cu toamnă în capul viei. Se turna puţin câte puţin vin la rădăcina butucului de vie rostindu-se cuvintele: „Ţi-am dat vin, să-mi dai vin. Eu o picătură, tu o umplutură”. Preotul cu apă sfinţită, stropeşte viile, să aibă parte tot anul numai de apă curată. După slujbă, oamenii puneau masa: spărgeau câte o ceapă, tăiau slănină, cârnaţi fripţi, muşchi, ţuică şi vin fiert. Preoteasa popii Dragănescu urca cu baniţa în cap cu mâncare (piftii, sarmale, ouă fierte, brânză, mălai cald). Fetele mari cântau din gură iar băieţii cu fluierul. Veselia se încingea. Tinerii jucau iar bărbaţii mai tomnatici puneau la cale întrajutorarea la realizarea muncilor agricole (cine cu cine face plug, când încep tăiatul şi hărăcitul viei şi altele). Pe la amiază coborau din deal iar seara în sat continuau petrecerea între familii. Dacă altădată pe coama dealului mergeai ca prin sat, auzeai „cocoşii cântând şi câinii lătrând”, după venirea comuniştilor pivniţele şi viile au dispărut. Acum dealul e un hăţiş de nici cu sufletul nu poţi pătrunde. Lumea s-a schimbat. Comunismul a căzut. Inginerul horticol Vasile Cochină încearcă să facă ceva: să readucă în actualitate sărbătoarea viilor de Sfântul Mucenic Trifon. De doi ani, la via lui din deal organizează sărbătoarea „Chemarea dealului – botezul viilor”. Sărbătoarea gorjenească e la a doua ediţie. Anul acesta are loc miercuri, 1 februarie, orele 10:00. De Sfântul Mucenic Trifon, la troiţa din deal ce o ridică şi o sfinţeşte, suntem aşteptaţi să închinăm un pahar cu vin pentru ca via să aibă rod bogat şi nouă Dumnezeu să ne dea sănătate.

Grigore Haidău

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL