Casa din municipiul Târgu-Jiu unde a locuit şi a creat pictorul Iosif Keber este un monument de arhitectură, fiind proiectată de către arhitectul Iulius Doppelreiter. Actualmente clădirea adăposteşte Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell“ din Târgu-Jiu.
Casa Iosif Keber este situată în municipiul Târgu-Jiu pe strada 11 iunie 1848, adăpostind Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene Gorj „Christian Tell“ din Târgu-Jiu. Strămoşii familiei Keber erau originari din Flandra, din oraşul Trier, de lângă Luxemburg, refugiindu-se în anul 1575 la Salzburg. Ulterior, în anul 1735, au emigrat în Transilvania, pentru o perioadă scurtă de timp locuind în localitatea Daia, stabilindu-se definitiv la Turnişor.
În anul 1844 s-a născut în localitatea Turnişor, bunicul lui Iosif Keber. Aici avea să-şi întemeieze o familie, ducând o viaţă apăsătoare de grădinar. Cei doi copii ai săi, Kais şi Iosif au beneficiat de instrucţie, întrucât pentru Kais, bătrânul Koeber a amanetat casa şi nu a mai putut să o răscumpere, iar pe Iosif l-a sfătuit să practice dulgheria.
Bâtrânul Koeber, rămas fără casă, se mută la Târgu-Jiu, unde începea o nouă viaţă. Iosif, cel de-al doilea fiu al lui Koeber, şi viitorul tată al pictorului Iosif Keber, rămânea la Turnişor, unde a făcut stagiul militar în cadrul armatei austro-ungare.
În anul 1896 Iosif Keber se căsătoreşte cu românca Ana Stoica Simion, născută în 1877, din Sibiu, după care se stabilesc la Târgu-Jiu, unde avea să obţină cetăţenia română.
Un an mai târziu, la 30 iulie 1897 avea să se nască fiul lui Iosif Keber, ce va deveni pictor şi se va semna Iosif Keber . Copilăria şi-a petrecut-o în Târgu-Jiu, care devenise oraşul natal.
Între anii 1904-1905 Iosif Keber a urmat clasa I-a în învăţământul particular, când elevul cunoaşte picturile unui amator, sublocotenentul Nicodim. Locuiau în acelaşi imobil şi, zilnic, în absenţa pictorului militar, cerea ordonanţei acestuia să-l lase ca să-i vadă lucrările. Din acea perioadă, Keber şi-a început activitatea în artă, lucrând numai de dragul culorilor şi a formelor pictate.
Între anii 1905-1908 urma clasele II-IV la Şcoala Primară din Târgu-Jiu, condusă de Ştefan Bobancu.
Elev al Gimnaziului Real „Tudor Vladimirescu“ din Târgu-Jiu între anii 1908-1912, a avut ca profesor pe Liviu Popa, artist, care preda desenul şi la Şcoala de Ceramică unde era director. Acesta a fost un bun îndrumător pentru tânărul Keber.
După terminarea Gimnaziului Real „Tudor Vladimirescu“ din Târgu-Jiu, Iosif Keber participă cu lucrări la Concursul Naţional de Desen de la Iaşi, unde obţine medalia de aur, la vârsta de 15 ani.
A urmat cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, înscriindu-se în anul I, în 1912. Aici i-a avut ca profesori pe F. Storck şi Artachino (desen), C. Demetrescu Mirea (pictură), Gabriel Popescu (gravură), Costin Petrescu (arta decorativă) ş. a.
Iosif Keber şi-a desăvârşit studiile în străinătate (München), unde s-a specializat în pictura bisericească. Cursurile sunt întrerupte din cauza Primului Război Mondial, fiind mobilizat în Armata Română, încorporat la Şcoala Militară din Bucureşti, aflată atunci pe Dealul Spirii.
În anul 1920 se căsătoreşte cu Natalia Popescu din Târgu-Jiu, în acelaşi an executând prima lucrare de pictură la o biserică. Termina studiile la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti în 1923, an în care se naşte fiul său, Adrian Keber. Tot în acest an, Keber este autorizat de Mitropolia Bucureşti să picteze biserici, executând pictura în ulei a Bisericii din Stupca (Suceava), împreună cu colegul său Traian Bilţiu Dancuşi.
O altă operă de artă, deosebit de importantă este tabloul „Casa memorială Tudor Vladimirescu“ ce se află la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu.
În anul 1925 participa pentru prima dată ca artist profesionist la Salonul de Pictură din Bucureşti, cu un Portret după chipul mamei sale, iar în 1928 picta celebrul portret în ulei pe pânză a Ecaterinei Teodoroiu, donat Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu“ din Târgu-Jiu. Tot în această perioadă participă la Salonul Ateneului Român din Bucureşti cu un Portret de Fată numit şi Cap de studiu, realizat în 1926 în ulei pe pânză.
În anul 1930 a realizat prima lucrare în frescă pe tencuială crudă, la biserica „Spirea Veche“ din Bucureşti, iar în 1931 la Craiova, face un Autoportret în ulei pe pânză, rămas celebru, precum şi două icoane de referinţă: Dreptul judecător şi Maica Domnului .
În anul 1932 Iosif Keber a restaurat pictura bisericii „Sfinţii Arhangheli“ din Craiova. În acelaşi an, a început să construiască o casă de locuit la Târgu-Jiu pe strada 11 iunie 1848, proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter. La etajul clădirii, pictorul Iosif Keber avea un atelier cu luminator în acoperiş, o adevărată sală de expoziţie.
În atelierul de la etajul casei maestrului, cu luminator din acoperiş şi aranjament de expoziţie permanentă, se pot admira tablourile în linii şi culori de artă, originalitatea şi valoarea artistică, într-o întinsă paletă tematică, predominând peisajul citadin şi un fel de biografie a anotimpurilor de peste an. Casa din Târgu-Jiu, oraşul natal de care nu s-a despărţit niciodată, a fost transformată de-a lungul anilor în laboratul său de creaţie.
În prezent, clădirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice/2004, având codul GJ-IV-m-B-09479, cu statutul de monument istoric de importanţă locală.
În primele luni ale anului 1933, Iosif Keber a pictat cele trei tâmple de la catedrala „Sfântul Dumitru“ din Craiova.
Pictorul este împuternicit în anul 1934 de Episcopia Alba-Iulia şi Sibiu să picteze în stil ortodox biserici din Ardeal, iar în 1937 realizează la Târgu-Jiu pictura în stil ortodox a bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“, la comanda Arethiei Tătărescu. Printre proiectanţii bisericii s-a aflat şi renumitul arhitect Iulius Doppelreiter, autorul casei lui Keber.
Constantin Brâncuşi vizitează biserica şi participă la inaugurarea ei când îl numeşte pe Iosif Keber „Un Puvis de Chavannes al nostru“, adică un reformator al picturii monumentale în răsăritul Europei.
În anul 1935 pictorul Iosif Keber şi-a pierdut auzul. Handicapul respectiv l-a determinat să se dedice picturii. Astfel că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a continuat să picteze biserici din Vâlcea, Constanţa, Gorj, să expună la saloanele oficiale, sau la celelalte mari expoziţii organizate în acea vreme.
Pictorul Iosif Keber a organizat în anul 1938, după 17 ani de la prima expoziţie de debut din Târgu-Jiu, prilejuită de sărbătorirea centenarului „Tudor Vladimirescu“, o expoziţie personală de pictură, cu 57 de tablouri, la Sala Mozart din Bucureşti, cu teme din Gorj şi din ţară. Acestea prezintă elemente etnografice, cum sunt casele caracteristice din Gorj, iar în anul 1939 pictează 20 de icoane pe tâmpla Capelei din cimitirul Sineasca din Craiova. Totodată, a restaurat pictura lui Mişu Popp de la catedrala Sfinţii Voievozi din Târgu-Jiu şi repictează firidele din exteriorul acesteia.
O altă lucrare importantă este cea din 1944, când realizează parţial pictura pentru tâmpla Bisericii Române din Berlin.
Iosif Keber a participat la Expoziţia din Craiova a Uniunii Artiştilor Plastici din 1954, dar şi la Expoziţia Grafică de la Sala Dalles din Bucureşti cu lucrarea Peisaj din Doiceşti. Tot în acest an, pictorul a participat la Expoziţia din Târgu-Jiu cu lucrările Vedere a dealului dinspre zăvoiul Jiului din Târgu-Jiu, Iarnă cu casa grădinarului din Târgu-Jiu, ş. a.
În anul 1955 a participat la Expoziţia de Pictură de la Târgu-Jiu, unde a primit premiul I al Sfatului Popular Raional şi la Expoziţia Raională de la Craiova cu lucrările Natură Statică, Livadă de meri înfloriţi, Normator şi Prune, iar în 1956 a participat la expoziţia Muzeului de Artă din Craiova.
Iosif Keber a pictat în 1957 tabloul dedicat răscoalei ţărăneşti din 1907, intitulat 1907. Ţăran flămând, participând la Galeria de Artă Plastică a Artiştilor Olteni de la Craiova, dedicată anului 1907.
Un an mai târziu pictorul Iosif Keber se pensionează şi devine membru referent pentru stilul neobizantin în Comisia pentru Pictură Bisericească de pe lângă Patriarhia Română din Bucureşti.
În anul 1964 a restaurat pictura bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru“ din Craiova.
Cu doar câţiva ani înainte de moartea sa, pictorul Iosif Keber a donat Muzeului Judeţean Gorj pe data de 29 septembrie 1981 un număr de 45 de tablouri.
La înfiinţarea Muzeului de Artă din Târgu-Jiu în anul 1983, a fost amenajată o sală de expoziţie permanentă de artă plastică dedicată pictorului Iosif Keber.
În anul 1985 s-a organizat la Muzeul de Artă din Craiova Expoziţia personală de grafică Iosif Keber. Un an mai târziu, Expoziţia personală de grafică Iosif Keber a fost organizată la Casa Sindicatelor Târgu-Jiu şi Muzeul de Artă din acelaşi oraş.
În acelaşi an se stinge din viaţă unicul său fiu, Adrian Keber.
Marele pictor gorjean Iosif Keber se stinge din viaţă la 19 aprilie 1989, lucrând la şevalet. Este înmormântat în cripta familiei din cimitirul bisericii din Vădeni (Sişeşti) – Târgu-Jiu.
Conform prevederilor testamentului pictorului Iosif Keber, al cărui executor testamentar a fost domnul profesor doctor Ion Mocioi, pe data de 8 decembrie 1989 au fost donate Muzeului Judeţean Gorj, un număr de 362 de lucrări, ce aparţin atât pictorului Keber, cât şi fiului său Adrian.
În urma decesului pictorului, neavând moştenitori, casa în care locuia a intrat în domeniul public al judeţului, prin Decizia 210/1990 a Prefecturii Gorj, devenind sediul secţiei de Artă a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell“, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj .
Casa memorială Iosif Keber, găzduieşte în prezent un număr de şase mii de volume de artă, ce aparţin Bibliotecii Judeţene Gorj „Christian Tell“, ea fiind şi un centru de atracţie turistică, datorită ingeniozităţii cu care a fost ridicată de către arhitectul Iulius Doppelreiter. Interiorul clădirii a fost pictat de către însuşi pictorul Iosif Keber.
Daniela-Liliana Pătraşcu
