Realitatea Gorjeana

Cheile Galbenului – Peştera Muierilor

 | 11 noiembrie 2010, 19:25 | 0 comentarii | 

DSCF9706Aflat în partea de nord-est a judeţului acest complex carstic oferă celor ce doresc să-l cunoască o multitudine de fenomene specifice de modelare a carstului de bară calcaroasă.

Semnatura eletronica CertDigital

Eroziunea a început în urmă cu multe milioane de ani prin acţiunea râului Galben în pereţii abrupţi ai masivului Polovragi-Cernădie, o bară calcaroasă care stă în calea apelor ce coboarau din munţi. Cu mult timp în urmă când cheile erau în formare, apa a găsit o fisură în peretele de calcar pe care cu timpul, datorită eroziunii, a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea apei asupra calcarului, albia s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele drept al cheilor. La fel ca şi în cazul peşterii Polovragi, un puternic impact l-au avut răcirile puternice ale climei din trecutul pământului, fenomene cunoscute azi sub numele de glaciaţiuni, acestea jucând un rol important în hidrologia râurilor de suprafaţă şi din subteran.

Paşi prin istorie

DSCF9716Dacă pornim din Novaci pe DN 67 spre est, după aprox. 7 km, ajungem în Baia de Fier, situată în gura Cheilor Galbenului, la o altitudine de 560 m. Documentele istorice consemnează locul din timpul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) ca loc de unde se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării. Exploatarea minereului a fost de lungă durată, această activitate fiind consemnată şi pe timpul lui Matei Basarab (1632-1654). Aşezarea mai este cunoscută şi datorită grafitului de pe muntele Catalinu – cel mai pur din Europa.

Ipoteze

DSCF9717În partea de nord a localităţii, la trecerea Galbenului prin calcarele masivului Polovragi-Cernădie se află un grandios monument al naturii: Peştera Muierilor. Asupra denumirii acesteia există mai multe ipoteze: una din ele spune că denumirea ar veni din perioada matriarhatului, când femeile erau „capul familiei”. Altă ipoteză arată că aici se ascundeau femeile şi copiii în perioadele năvălirilor tătare şi otomane. În sfârşit într-o a treia ipoteză se relatează că femeile obişnuiau să lase în peşteră fuioarele de in şi cânepă, o perioadă, înainte de a le toarce pentru a se înmuia.

Mărturii din paleolitic

1Săpăturile arheologice făcute în peşteră, încă de acum patru decenii, au scos la iveală silexuri paleolitice, ceramică şi oase de animale: hienă, leu şi urs. Peştera Muierilor a fost prima cavitate electrificată din ţară pusă în circuitul turistic. Ea este o peşteră polietajată, cu galeriile dispuse pe trei nivele. Este bănuită existenţa unui al patrulea nivel, dar acesta nu a fost localizat încă. Lungimea galeriilor însumează 3566 m, iar denivelarea totală este de 57 m. Partea vizitabilă cuprinde etajul superior şi are o lungime de aprox. 700 m, restul galeriilor şi etajelor constituindu-se în rezervaţie speologică, accesul fiind permis numai cu autorizaţie CMN.

Unele formaţiuni existente aici (este vorba despre compuşi de dahlit) sunt foarte rare putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional.

Primele explorări

3Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior, primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică în anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor. În anul 1929, doi speologi francezi colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă, fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.

Descoperiri

Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955, când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă, a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie, s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aprox. 30 000 de ani.

Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann.

Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii, monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajări.

Agroturismul, şansa comunităţilor rurale

Din punct de vedere turistic, perimetrul Baia de Fier – Cheile Galbenului dispune de un potenţial de invidiat faţă de multe zone din judeţ. Aceste locuri sunt deosebit de favorabile agroturismului, iar autorităţile locale au luat o multitudine de măsuri pentru dezvoltarea acestor activităţi în conformitate cu standardele actuale. Prin modernizarea căilor de acces şi dezvoltarea pensiunilor rurale locuitorilor şi autorităţilor locale din Baia de Fier li se vor oferi noi oportunităţi de valorificare a potenţialului turistic, portului şi obiceiurilor populare în conformitate cu cele mai moderne metode de practicare a agroturismului.

În acest sens, este lăudabilă iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare în Afaceri (ADA) şi Formare Managerială în Turism (FMA) de a organiza începând cu anul viitor în cadrul proiectului „Dezvoltarea durabilă a resurselor umane pentru turismul rural din România” (ID 54620) cursuri specifice de perfecţionare pentru angajaţii unităţilor de turism rural (administratori, bucătari, ospătari, cameriste). Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi are ca scop investiţiile în resursele umane cea mai importantă resursă din cadrul unei economii bazată pe cunoaştere, în special a resurselor umane din zonele rurale în vederea accesului şi dezvoltării sustenabile pe o piaţă a muncii flexibilă şi inclusivă. După cum ne-au mărturisit oficiali din cadrul ANTREC Mehedinţi (organizatorii cursurilor) acestea se vor desfăşura în perioada iulie-septembrie 2011. La aceste forme de perfecţionare pot participa angajaţi din unităţile turistice rurale din întreaga ţară iar cunoştinţele dobândite în urma absolvirii vor conduce la îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului angajat în unităţile de turism care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.

Mugurel Petrescu

 

 

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL