Prima ediţie a Festivalului Toamnei are loc în municipiul Târgu-Jiu, în perioada 17-19 octombrie. Organizatorii au pregătit un program amplu şi o serie de surprize care, cu siguranţă, vor fi pe placul celor care vor vizita zona centrală a municipiului, Piaţa Prefecturii şi Piaţa Centrală.
Vineri, 17 octombrie, la ora 12, are loc deschiderea “Pieţei târgoveţelor”. Aceasta va fi amenajată în Piaţa Prefecturii. Pe parcursul celor 3 zile de Festival, zona va fi animată de precupeţe, târgoveţi, meşteri în lemn, olari, tarafuri, va fi deschisă o mustărie, unde trecătorii vor vedea cum se face mustul, dar îl vor şi gusta, alături de pastramă de oaie, alăturat o să fie animat un han, unde se vor servi sarmale cu piftii, turtă de mălai şi ţuică fiartă, în străchini şi căni de lut, cu linguri de lemn. Va fi deschisă şi o cămară a murăturilor, unde oaspeţii vor asista la demonstraţii cu reţete vechi, având posibilitatea să participe la preparare, pentru ca apoi să-şi ia acasă borcanele făcute chiar de ei, dar vor putea şi să cumpere murături gata pregătite. În fiecare zi vor fi organizate concursuri la care participarea este deschisă. Pe o scenă din apropiere, seara vor fi spectacole cu muzică lăutărească şi cei prezenţi vor fi invitaţi să se prindă în horă.
La ora 14:00 are loc Crosul toamnei, competiţie fără limită de vârstă. Cel mai tânăr şi cel mai vârstnic participant vor primi premii speciale. La ora 16.00 este programată expoziţia de pictură ARTA ÎN STRADĂ, pe teme de toamnă în Gorj, care se va desfăşura în amfiteatrul din Zona Centru.
Seara, începând cu ora 18:00, are loc spectacolul de muzică lăutărească “Cine-a fost odată-n Gorj”, susţinut de tarafuri din Gorj.
Sâmbătă, presărată cu concursuri
Sâmbătă, 18 octombrie, începând cu ora 10.00, concursuri în PIAŢA TÂRGOVEŢILOR: Plăcinta de Aur (va fi premiată cea mai bună plăcintă făcută în casă), Regii Murăturilor (vor fi declaraţi Regi ai murăturilor reprezentanţii familiei care va aduce în concurs cea mai gustoasă reţetă de murături de casă), Dovleacul magic (va fi premiat cel mai frumos dovleac sculptat), Zacusca Toamnei 2014 (va fi premiată cea mai gustoasă zacuscă şi va fi declarată Zacusca Toamnei 2014), Penthatlonul Toamnei – gospodari (concurs cu 5 probe: căratul balotului de paie, spartul buşteanului, transferat vinul din damigeană în ulcioare, cu tâlvul, căratul cobiliţei cu două vedre cu apă printre obstacole, prinsul găinii în ţarc).
Penthatlonul Toamnei – gospodine (concurs cu 5 probe: curăţat-viteză boabe de porumb, curăţarea şi tocarea unui kilogram de ceapă, purtarea pe cap a baniţei pe o distanţă de 10 m, sarmale –viteză, cele mai multe sarmale împăturite corect în 3 minute, prinsul găinii în ţarc); Vinul Anului (va fi premiat cel mai bun vin de casă).
La ora 16 are loc Parada Toamnei, pe traseul Piaţa Centrală – Bulevardul Constantin Brâncuşi – Parângul – Colegiul Tudor Vladimirescu – retur în Piaţa Centrală. Car alegoric cu bogăţiile toamnei, pe care va trona Regele Toamnei, fanfara, personaje costumate din Târgu-Jiul de altădată, dansatori în costume gorjeneşti, trăsura lui Dincă Schileru, însoţit de un taraf de lăutari, Tudor pe cal şi o ceată de panduri, haiduci, un car cu porumb şi dovleci, precupeţe cu coşuri cu legume, purtători de cobiliţe.
La ora 17.00 are loc un spectacol de muzică populară susţinut de DOINA GORJULUI şi invitaţi speciali. Pe parcursul spectacolului, regele toamnei va premia câştigătorii concursurilor care se vor desfăşura dimineaţa.
Duminică, record la oala cu sarmale
În ultima zi, duminică, în intervalul orar 9.00- 12.00 se încearcă atingerea unui record: cea mai mare oală cu sarmale gătită în România; aceasta va fi amplasată în Piaţa Târgoveţilor. La ora 17.00 are loc HORA SATULUI, spectacol cu muzică lăutărească gorjenească şi horă.
Se preconizează ca prin promovarea evenimentului şi repetarea lui în următoarele ediţii, să fie atraşi spre Târgu-Jiu iubitorii de folclor, artă populară, meşteşuguri şi tradiţii autentice din ţară şi din străinătate. În acelaşi timp, tinerii şi copiii vor intra în contact cu informaţia despre tradiţiile vechi populare gorjeneşti, pe care le pot asimila drept moştenire culturală reală.
Minodora Sucea
