Materialele sunt culese de la elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Nr. 1 Albeni – acolo unde este diriginte domnul Voicu Teodor.
“Chiar dacă nu am avut ocazia să vă mulțumesc îndeajuns pentru eforturile depuse am observat că sunteți o persoană minunată și pentru acest lucru vă sunt recunoscătoare. Dumneavoastră, doamna Ștefania și doamna Mia -chiar dacă nu mai este printre noi- ați fost și veți fi cei mai buni profesori pe care i-am întâlnit. Închei prin a vă spune că vă voi face mândru oriunde mă voi duce și veți rămâne în sufletul și mintea mea”, a declarat Cristina Boroacă.
“V-am studiat îndeaproape, pentru că am vrut să văd acea coloană vertebrală, care am crezut că nu mai există în zilele noastre şi se pare că m-am înşelat.
Există, una dintre persoanele care o dețin sunteți dumneavoastră! Îmi pare aşa de rău că timpul s-a scurs atât de repede, anii în care v-am avut ca diriginte, şi mai mult decât atât – ați fost un al doilea tată care m-a sprijinit neîncetat cu cele mai înțelepte sfaturi- au trecut ca un sunet, iar cântecul copilăriei s-a terminat. 
Mustafa Kemal Atatürk afirma ,,Un bun profesor este asemeni unei lumânări. El se mistuie pe sine însuși pentru a lumina calea altora”.
La fel ați făcut și dumneavoastră, m-ați învățat mereu să-mi păstrez demnitatea și să nu renunț niciodată la ceea ce mi-am propus să devin în viață.
Trece timpul, dar cât despre mine, am plecat la bord cu câteva lecţii de viaţă importante, necesare, lecţii pe care mi le voi aminti, şi caietul cu lecţiile acestea au pe copertă poza dumneavoastră, amprenta dumneavoastră! Mi-a plăcut umorul dumneavoastră teribil de mult, am notat chiar câteva expresii pe care le foloseaţi pentru a ne dezvolta cultura generală. Vă mulţumesc pentru lecţiile de viaţă, pentru energia dumneavoastră şi dăruirea şi implicarea de care aţi dat dovadă şi nu o luaţi ca pe o cascadă de complimente gratuite, ci priviți-le ca aprecieri sincere. După terminarea clasei a VIII-a sper să aud de dumneavoastră că sunteți la fel de energic şi cu sufletul tânăr, la fel ca şi acum, şi ştiu că multe cadre didactice vor mai apărea, dar nimeni nu mă va convinge să-mi schimb cele trei modele în viață (regretabila doamnă învățătoare Voicu Maria, domnul diriginte Voicu Teodor și bineînțeles doamna profesoară de limba și literatura română Pânișoară Elena-Ștefania)!“, susține Popescu Georgiana- Adriana
“Cuvintele unui om așa mic ca mine ar fi de prisos în fața dumneavoastră. Cuvintele nu ar reprezenta mulțumirea mea și bucuria de a avea un diriginte asemenea dumneavoastră. Am învățat ce înseamnă respectul, demnitatea și puterea de a face față greutăților. Sunteți motivația culturii, inspirația care plutește și prinde contur asupra oamenilor. Tot de la dumneavoastră am cules faptul că inteligența este cea mai puternică armă. Alături de dumneavoastră am ajuns la etapa națională a concursului Istoria și tradițiile minorităților rrome. Vă mulțumesc pentru că m-ați ajutat să disting binele de rău, cum să îmi aleg modelele în viață, cum și de unde să mă inspir, pentru faptul că ați luptat pentru noi, ne-ați protejat și ați avut încredere în noi, iar, în ultimul rând, și pentru simplul fapt că sunteți dirigintele meu, motivația mea pentru cultură.” a afirmat Gorăcel Anemona
“Deși anii s-au scurs, amintirile și toate sentimentele care ni le-ați împărtășit vor rămâne în sufletele noastre. Dumneavoastră și cu doamna Ștefania ați făcut acești ani mai distractivi și mai frumoși. Acum ne apropiem cu pași repezi de finalul unei povești, dar datorită dumneavoastră ne-am îmbogățit cunoștințe și avem șansa de a realiza ceva în viață! Vă prețuiesc enorm, domnule diriginte!”, a declarat Buză Evelina.
“Am ajuns și la finalul clasei a VIII-a. Încă îmi amintesc când am pășit în clasa I, unde am învățat să scriu ,,mama” și unde am avut parte și de o a doua mamă. Îmi amintesc chipul luminos al doamnei mele învățătoare, Mia, pe care noi, copiii, o urmam oriunde precum niște puișori. Eram mici, timizi și nu știam prea multe, dar datorită vorbelor blânde pe care le primeam de la dumneaei am avut doar de învățat. După ce acest înger ne-a fost luat, în continuare a rămas alături de noi domnul diriginte, care ne-a oferit aripa sa protectoare. Întotdeauna își dă seama după expresia feței noastre dacă suntem fericiți sau triști. Îmi place să-l ascult pe domnul diriginte vorbind, deoarece nu te poți plictisi. Știi cu siguranță că tot ceea ce auzi este corect și nicio greșeală nu se poate strecura și întotdeauna pentru a mai destinde atmosfera știe când să glumească. Aceleași cuvinte de laudă le am și pentru fiica dumnealui, domnișoara Ștefania. Îmi doresc să fiu plină de viață ca dumneaei. Am învățat că dacă nu zâmbești îndeajuns de mult, vremea poate deveni plină de lacrimi reci. Sunt încă un copil, dar știu că ,,Nu întotdeauna dacă zâmbești înseamnă că ești fericit, așa cum, dacă nu plângi, nu înseamnă că nu ești trist”.
Au trecut momente grele, dar domnișoara Ștefania este puternică și îmi place când zâmbește. Un singur mulțumesc nu ar fi îndeajuns pentru întreg efortul pe care aceste trei persoane minunate le-au făcut pentru viitorul meu, dar știu că prin alegerile mele îi pot face mândri de mine și așa vor ști că eforturile depuse nu sunt în zadar”, susține Crețu Miruna
“Vă doresc multă sănătate, fericire și tot ce visați să vi se îndeplinească, pentru că meritați! Încă din clasa a V-a am avut privilegiul de a ne fi diriginte, iar în tot acest timp mi-am dat seama că sunteți o persoană minunată, onestă, amuzantă, inteligentă, știind să ne atrageți în mrejele învățăturii, orele devenind foarte captivante. Am aflat foarte multe lucruri de la dumneavoastră, cât și de la doamna Ștefania, o doamnă profesoară deosebită: să fim uniți, să spunem mereu adevărul, chiar dacă trebuie să suportăm consecințele și să nu dezertăm de la idealul nostru… Dumneavoastră ați contribuit la formarea celei mai bune versiuni a fiecăruia dintre noi! Vă mulțumim pentru toate activitățile extrașcolare și excursiile organizate cu mult interes. Sunteți un model demn de urmat! Mă bucur că am avut șansa de a vă fi elevă.” Cu prețuire și dragoste, eleva Sgurescu Adriana Mihaela
La final, rândurile pe care le scriu trec în plan secundar, după cele prezentate de copii- ceea ce reprezintă tatăl meu pentru școală este cert- izvor neîncetat de cunoaștere, cultură generală, demnitate, optimism, umor, energie indiferent de trecerea anilor… Tatăl meu este un tezaur de care noi, cei care avem privilegiul de a-i fi colegi, ne bucurăm zilnic! Să ne trăiești o mie de ani! –cu modestie și iubire eternă, fiica Ștefania Pânișoară!
