Realitatea Gorjeana

Lecție de istorie în Cimitirul Municipal Târgu-Jiu

 | 22 mai 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Joi, 18 mai 2017, la ora 09.00, o delegație a A.N.C.E.R.M. Gorj compusă din: col. (r.) dr. ing. Walter Loga (președinte), ing. Dan Toropu (prim-vicepreședinte) și lt. col. (r.) Gheorghe Bușe (secretar executiv) s-au deplasat la Colegiul Național „Spiru Haret” unde au fost întâmpinați de domnul profesor Laurențiu Popescu (director adjunct) și doamna profesoară dr. Elena Cornoiu (profesor de istorie și președintele Cercului „Cultul Eroilor” din acest prestigios colegiu). Ni s-au alăturat și un grup de 20 de elevi ai clasei a VII-a A și, împreună, ne-am deplasat la Cimitirul Municipal Târgu- Jiu, unde sunt înmormântate o seamă de personalități militare și eroi ai neamului din județul Gorj. La cimitir ni s-au alăturat profesoara Bâcoi Natalia Loredana de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Tg. Jiu și profesorul Cernef Cristian, de la C.N.S.H. Prima oprire am făcut-o la mormântul generalului Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj – d. 23 martie 1880, în București) și a fiului său cel mare, Gheorghiță Magheru (1828-1875), jurist. Mormintele sunt unul lângă altul, situate în apropierea bisericii pe partea sudică a acesteia.
Despre cele două personalități gorjene le-au vorbit elevilor atât domnul col. (r.) dr. ing. Walter Loga, cât și doamna profesoară dr. Elena Cornoiu.
„Gheorghe, băiatul mai mic al preotului Ion Magheru, s-a născut în anul 1804, în curtea bisericii din Bârzeiu de Gilort, județul Gorj. El a îmbrățișat de tânăr cariera armelor. La vârsta de 17 ani, a participat la Revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. La 4 noiembrie 1826 Căimăcănia Craiovei l-a ”vornicit” pe Gheorghe Magheru să prindă hoții și bandele turcești ce jefuiau Gorjul. Căpitanul de panduri Gheorghe Magheru s-a distins în mod deosebit, prin patriotism și curaj, în Războiul ruso-turc din 1828 – 1829, punându-se sub comanda generalului, rus T.P. Pahieu. După victoriile de la Târgu-Jiu dobândite împotriva turcilor, Magheru i-a urmărit până la Plevna unde i-a înfrânt definitiv, fiind decorat de țarul Rusiei cu Ordinul „Sfânta Ana în grad de cavaler”. În perioada 1831 – 1833, el și-a construit o casă în Târgu-Jiu, s-a dedicat magistraturii și a locuit aici până în 1846 când fost numit ocârmuitor (prefect) de Romanați. La izbucnirea mișcării revoluționare din 1848, Gheorghe Magheru a fost numit ministru de finanțe în guvernul provizoriu, apoi căpitan general al trupelor de dorobanți și panduri și inspector general al guardiilor naționale. După înfrângerea Revoluției de la 1848 și dizolvarea taberei militare de la Râureni (Vâlcea), pe care a condus-o, Magheru s-a exilat la Viena, unde a stat timp de nouă ani. Revenit în țară, la 20 august 1857, s-a dedicat unirii, fiind desemnat deputat al județului Gorj din partea clasei proprietarilor celor mari, dar nu a fost ales în Adunarea legislativă a țării. În anul 1860, Gh. Magheru a fost ales deputat de Gorj, fiind reales pentru perioada 1864 – 1868. Cu ocazia Războiului pentru independență din anul 1877, generalul Gh. Magheru a îmbărbătat pe ostași și a sprijinit armata română prin acțiuni de colectare de fonduri bănești. După război el a continuat activitatea parlamentară. Gheorghe Magheru a decedat la 23 martie /4 aprilie 1880 la București, iar la dorința sa a fost înmormântat aici la Târgu-Jiu”.
„Gheorghiță Magheru (1828-1875), profesează ca avocat în Caracal, apoi magistrat, ajungând consilier la Curtea de Apel din Craiova. Este numit prefect de Gorj apoi este ales deputat din partea Partidului Liberal. În urma căsătoriei cu Elena Prisăceanu are 5 băieți: Alexandru (1854-1947) colonel în Statul Major, Adrian (1867-1943) – avocat, Anton (1870-1916) – căpitan în Regimentul 10 cavalerie decedat în Primul Război Mondial, Gheorghe (1872-1938) – avocat și Titu (1874-1938) – magistrat ai căror urmași duc mai departe și acum numele familiei”.
În continuare, elevii au făcut curățenie la mormânt, după care ne-am deplasat la mormântul lui Ioan (Iancu) Popilian, fost Director al Poliției Târgu-Jiu. Colonelul Walter Loga le-a povestit elevilor despre participarea acestui ofițer de poliție la luptele duse la Podul Jiului în ziua de 14 octombrie 1916. Elevii, ca răsplată, au curățit mormântul de iarbă și buruieni.
Următoarea deplasare am făcut-o la mormintele generalilor: Marin Niculescu (1859 – 1918), Constantin Urdăreanu (1865 – 1944) și Alexandru Tătărăscu (1888 – 1951), dar și a colonelului Aurel Pociovălișteanu (1893 – 1985), situate în apropierea bisericii, pe partea nordică a acesteia. Aici elevii au curățat mormintele de buruieni și resturi vegetale uscate.
Ultima oprire a fost făcută la „Parcela militară” unde își dorm somnul de veci 14 eroi din Primul Război Mondial. Acest perimetru e uşor de recunoscut după placa comemorativă pe care scrie ”Eroii români căzuți în Primul Război Mondial care s-au jertfit pentru întregirea țării (1916 – 1918)”. În această parcelă sunt înhumați:
a) Pe rândul de est: Lt. Gingulescu Constantin (m. 1916), Lt. Tiberiu Popescu, fost profesor în Lupșa, Mehedinți (m. 10.09.1916), Lt. Popovici Emil (m. 1916), Slt. Burtea Marin (m. 1916), Slt. Solomonescu V. (m. 1916) și Lt. ing. Damian Ștefănescu, iar pe două cruci lipsesc înscrisurile;
b) Pe rândul de vest: Caporal Pătrășcoiu Ioan (m. 1916), Slt. Vulcănescu (m. 1916), Cpt. Crivăț Ioan (m. 1916), Ioan fost învățător (cruce spartă), Slt. Av. Gore Stamatescu și Lt. Nicu C. Popescu, R. 1 Vânători Craiova.
Elevii au făcut curățenie și aici și, pentru data de 25 mai, de Înălțarea Domnului și „Ziua Eroilor”, au promis că vor veniu din nou, să aprindă o candelă și să prindă câte o garoafă roșie cu laudă tricoloră, la fiecare cruce în semn de prețuire pentru jertfa supremă a acestor eroi.
A consemnat, lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, secretar executiv al Filialei Gorj a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL