Monden, Realitatea Gorjeana

Peste 11.000 de gorjeni își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei

29 noiembrie 2016, 00:00 | 0 comentarii  |  277 vizualizari
sfantul andrei

Peste 660.000 de români care poartă numele Sfântului Andrei, ocrotitorul României, îşi sărbătoresc, miercuri, onomastica. 11.603 dintre sunt gorjeni. La nivelul județului nostru, 5.408 persoane se numesc Andrei și 5.040 se numesc Andreea.

Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit “Cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor, peste 11.600 își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei. “5.408 persoane se numesc Andrei, 5.040 se numesc Andreea, 566 Andrada, 462 Andra, 67 Andi și 44 se numesc Andreas”, confirmă Doinel Popescu, director executiv al Direcției Comunitare Județene de Evidență a Persoanelor Gorj.

Semnatura eletronica CertDigital

Obiceiuri de Sfântul Andrei
În folclorul autohton, există foarte multe obiceiuri și superstiţii legate de noaptea Sfântului Andrei. Majoritatea au de-a face cu măritişul și cu protecţia oamenilor împotriva spiritelor rele care în această seară bântuie alături de cei vii.
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Aceştia sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice. Prin unele părţi, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de meliţă pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoşilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A două zi, aceştia se cunosc după zgârieturile ce le au pe faţă.
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. Tot în seara de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei pun mai multe căpăţâni de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câteva lumânări de la Paşti aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc şi râd cu toată voia bună, până când apar zorii zilei.
Fetele îşi împart între ele usturoiul, pe care îl duc a două zi la biserică, pentru a-l sfinţi preotul.
Minodora Sucea

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

ECO JURNAL