Salvamont Gorj – 30 de ani „la înălţime”

1985, începutul lunii noiembrie, un anunţ în gazeta locală invita alpiniştii, schiorii, speologii şi toţi iubitorii de munte să participe la constituirea primei structuri de salvare montană a judeţului Gorj. Prima adunare, vreo 25 de persoane, cu mai multă sau mai puţină experienţă montană, şi un comitet de iniţiativă format din Dumitrescu Ioan – “Generalul – Dumi“ – ofiţer MApN, “Doctorul – Bebe” Sevastian Bunăiaşu – din partea Direcţiei Sanitare, “nea Sică” – Vasile Creţan, secretarul general al Consiliului Popular Gorj şi “nea Tinu“ – Paicu Septimiu, din partea Oficiului Judeţean de Turism, toţi plini de elan, bune intenţii, planuri de acţiune, promisiuni, vise, dar nimic care să prevestească ce va urma.

Iniţial, sub coordonarea lui Ioan Dumitrescu, ofiţer de vânători de munte, s-a constituit un Centru Salvamont, cu două echipe de câte şapte salvatori montani şi câteva rezerve, toţi inimoşi şi mai ales animaţi de acest misterios, incitant şi atractiv spirit care plutea în aerul din jurul acestei activităţi. „A urmat apoi o perioadă intensă de pregătire, cunoaştere a zonei de activitate, scoateri din producţie pe linie de Partid, o brumă de materiale, echipamente personale sau de împrumut, buget alocat mic, mâncare din traistă, unii renunţau, alţii ni se alăturau, schiorii deveneau alpinişti, alpiniştii schiori, speologii încercau să vadă lumea şi de la înălţime şi încet, încet începeam să semănăm şi a salvatori montani”, mărturiseşte Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.
Membri fondatori sau sosiţi în echipă în perioada următoare au fost: Sabin Cornoiu, Emil Mănoiu, Nicu Vasile Mitroiu, Sergiu Rovenţa, Aurel Dumitru, Ninel Băcescu, Florin Oniga, Dan Rădulescu, Gigi Taşcău, Genu Grădinaru, Sandu Flămându, medicii Marian Dumitrescu şi Nuţu Gheorghiţoiu şi mulţi alţii, aproape 100 de persoane în cei 30 de ani de activitate. „Au urmat ani frumoşi, elanul şi entuziasmul erau atuurile principale ale echipei, cazuri din ce în ce mai multe, dar, ce era mai important, demonstram că suntem utili şi că reuşim să ne facem treaba foarte bine. Prin anii ‘88 se începe colaborarea şi cu structurile de protecţie civilă, la început în exerciţii şi antrenamente, apoi, la acţiuni reale, începând un experiment de aplicare a sistemelor de salvare montană în salvări civile, industriale, acvatice, experiment care şi-a dovedit utilitatea şi aplicabilitatea de-a lungul anilor”, subliniază Cornoiu.

Moment de neuitat
De neuitat va rămâne exerciţiul de la uzina de armament din Bumbeşti Jiu, când salvamontiştii au fost îmbrăcaţi în costume militare, aproape că erau să fie tunşi pierdut la spate şi fără păr peste urechi, pentru a corespunde cerinţelor vremii, pentru elementele de bază ale societăţii, fiind prezentaţi ca angajaţi ai uzinei. Exerciţiu superb, trăgătorii atârnaţi de corzi au respins atacul inamic, apoi au salvat răniţii, succes total şi ropote de aplauze. Problema a apărut la final când comisia “de la Bucureşti“ a dorit să îi felicite personal pe “ăia” de coborau zidurile, iar, când au fost întrebaţi în ce secţie lucrează, toţi au spus, pe rând, că lucrează “la Sculărie“, singura secţie de care auziseră în uzină şi de pe care făcuseră şi exerciţiul.
Felicitări pentru echipă şi pentru conducerea uzinei că “susţine în activitate” şi că reuşeşte să îi ţină pe toţi în aceeaşi secţie şi multe zâmbete ascunse “pe sub mustaţă“, atunci fiind la mare modă bancul cu Papa, Ceauşescu şi nea Gică de la “Sculărie“…

Salvatori montani „cu acte”
Au mai trecut ceva ani, echipele se cristalizau, apăruseră primii salvatori “cu acte“, absolvenţi ai Şcolilor Naţionale Salvamont şi activitatea mergea din ce în ce mai bine. „A venit Revoluţia, schimbări majore în rândul celor care trebuiau să ne susţină activitatea, dar, avantajul oraşelor mici, a comunităţilor unite, cei noi veniţi ne cunoşteau activitatea şi ne-au acordat tot sprijinul pentru continuarea la un nivel acceptabil a activităţii. Încep schimburile de experienţă în străinătate, 1991- Rusia, Slovacia 1993, 1995- Franţa, 1996 –Italia, 1998 – Franţa, 2000 – Austria, apoi, aproape anual, în Serbia, Slovenia, Germania, Polonia prilej bun de ridicare a nivelului pregătire a salvamontiştilor gorjeni, dotare din ce în ce mai bună şi rezultate foarte bune într-o activitate care devenea din ce în ce mai complexă şi mai solicitantă”, completează directorul Salvamont Gorj.

Sabin Cornoiu coordonează Salvamont Gorj din 1993
Începând cu anul 1993 de coordonarea echipelor începe să se ocupe Sabin Cornoiu, iar schimbarea cadrului legislativ din anul 1996, duce la înfiinţarea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj, cu trei echipe de salvatori, prima instituţie de acest gen înfiinţată în ţară cu personalitate juridică. Pe plan local, structura se dezvoltă permanent ajungându-se treptat la patru echipe de salvatori angajaţi şi voluntari, grupe ce erau chemate să facă faţă unei activităţi de salvare pe o suprafaţă foarte întinsă de teren montan (Parâng, Vâlcan, Godeanu, integral versanţii sudici şi parţial munţii Mehedinţi şi Cernei), cu o intensă activitate turistică şi cu o diversitate şi complexitate mare a acţiunilor de salvare. Astfel, în anul 2002, salvatorii gorjeni acţionează în peştera Izverna din munţii Mehedinţi, pentru recuperarea a doi scafandri-speologi unguri, victime în urma unui accident în peştera Izverna, acţiune care a durat cca zece ore de lucru în subteran, cu scufundări si traversări de sifoane până la minus 15 metri şi temperatura de 6-7 grade, transport subacvatic a zeci de kilograme de echipamente de intervenţii, perforator, troliu, tărgi, montat de balustrade, tiroliene şi altele, acţiune considerată, încă, una dintre cele mai dificile acţiuni de salvare speologică rezolvată de o echipă românească.
Echipa îşi continuă şi pregătirea în salvările complexe din mediul urban, industrial, subacvatic şi este solicitată să intervină în accidente rutiere, calamităţi naturale şi într-o multitudine de exerciţii la nivel naţional sau transfrontaliere, unde este remarcată de către comandamentul de coordonare al răspunsului la dezastre (EADRCC) din cadrul NATO, fiind invitată să participe la o serie de exerciţii internaţionale ca “Taming the Dragon “ Croaţia -2002, “Poprad“ Polonia/Slovacia – 2003.
Începând cu anul 2003, echipa este solicitată să devină furnizor de pregătire profesională în domeniul salvărilor complexe efectuând pregătirea primei grupe de pompieri-salvatori din cadrul Brigăzii de pompieri “Dealu Spirii“ din Bucureşti şi a celor de pe aeroportul M. Kogâlniceanu din Constanţa, în vederea atingerii standardelor impuse de omologarea acestuia ca aeroport NATO.

Baze Salvamont în Gorj
Dezvoltarea permanentă a activităţii, a dotării materiale şi a numărului de personal a impus şi asigurarea unor sedii corespunzătoare, în acest sens, în anul 2002 inaugurându-se baza centrală de salvare din Târgu-Jiu, în 2005 Baza de Intervenţie din Rânca, masivul Parâng, unele dintre cele mai moderne obiective de acest gen din ţara noastră, iar în anul 2014, printr-un proiect cu finanţare europeană s-au realizat porturile salvamont din Padeş, Tismana, Runcu, Stăneşti, Schela, Bumbeşti-Jiu, Rânca II, Baia de Fier şi Polovragi. Pentru deosebita activitate, în anul 2003, cu ocazia primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj a primit “Trofeul de Aur” pentru “curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi”
Activitatea salvamontului gorjean se menţine pe un făgaş normal, Consiliul Judeţean Gorj înţelege necesitatea activităţii şi îi acordă atenţia necesară şi, mai ales, resursele financiare desfăşurării la un nivel cât mai ridicat al activităţii. Se continuă pregătirea la nivel local şi naţional a echipelor, atât pentru salvările montane, speologice, subacvatice sau complexe, cât şi la nivel european, prin participarea la diverse schimburi de experienţă, dar şi prin stabilirea unei relaţii de colaborare permanentă cu salvatorii din Europa. „30 de ani de activitate, 30 de ani mai grei sau mai frumoşi, realizări peste visurile oricăruia dintre cei peste 100 de membri care au constituit de-a lungul timpului, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, echipele de salvare montană gorjene, mii de intervenţii, dar, mai ales un spirit minunat care animă permanent şi menţine mereu “la înălţime “activitatea salvamontiştilor gorjeni”, concluzionează Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj.
La Mulţi Ani Salvamont Gorj !
Minodora Sucea