De la începutul acestui an şi până în prezent, la nivelul judeţului nostru, nu s-a înregistrat niciun caz de persoană muşcată de viperă. Cu toate acestea, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu-Jiu dispune de doze de vaccin antiviperin. Reprezentanţii Salvamont Gorj spun că vipere cele mai multe sunt în munţii Vâlcan, Godeanu şi Mehedinţi, fiind recomandată evitarea zonelor cu expunere la soare.
Viperele se întâlnesc mai ales vara, deoarece atunci ies de la hibernat şi se aşează pe stânci, la soare. În plus, lunile iunie-august reprezintă perioada lor de împerechere. Vipera are corpul cenuşiu deschis sau cafeniu, cu o bandă negricioasă în zig-zag pe spate. Pe cap se găseşte o pată negricioasă în formă de V întors. Corpul este scurt şi gros, putând atinge maxim 80 cm în lungime; coada se termină brusc. Vârful cozii este portocaliu pe partea inferioară. De la începutul acestui an, până în prezent, nicio persoană din judeţul nostru nu a fost muşcată de viperă, însă conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu s-a asigurat că are pe stoc ser antiviperin. „Avem vaccin antiviperin, astfel că, dacă vor apărea persoane muşcate de viperă, le vom administra acest ser”, confirmă Tiberiu Tătaru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.
Ajutor medical de urgenţă pentru victimele viperelor
Muşcăturile de viperă sunt foarte periculoase, veninul acestor reptile este mortal, dar cazuistica destul mică a deceselor în urma muşcăturilor se datorează faptului că acestea pot fi incomplete – doar un colţ penetrează pielea, superficiale sau cantitatea de venin este foarte mică. Totuşi, ajutorul medical de urgenţă este obligatoriu necesar. Literatura de specialitate propune sau combate, de la caz la caz, metodele de acordare a primului ajutor în astfel de situaţii, niciuna dintre metode neasigurând o rată de succes de 100%, cea mai apropiată de aceasta fiind administrarea de ser antiviperin într-o unitate medicală specializată. Până se predă victima personalului medical, persoana muşcată nu trebuie să se agite şi nici să facă mişcări, deoarece ritmul bătăilor inimii creşte, circulaţia sângelui e accelerată şi veninul pătrunde mai repede în torentul circulator; este recomandat să se ia o aspirină, să se înlăture veninul din jurul muşcăturii şi să se dezinfecteze rana cu apă oxigenată. De asemenea, este foarte important să se pună un garou, recomandându-se mutarea acestuia dinspre rană spre inimă din 10 în 10 minute, pentru a preveni cangrena. De asemenea, dacă este posibil, se poate face extracţia veninului din rană cu o pompa de vacuum, dispozitiv special conceput pentru astfel de situaţii şi întâlnit din ce în ce mai des în rucsacurile iubitorilor de munte. Între timp, este foarte important să se ajungă cât mai repede la o unitate medicală pentru administrarea serului antiviperin.
Zone intens populate cu vipere
Potrivit directorului Salvamont Gorj, zona cu cea mai mare afluenţă de vipere este de la Jiu până în Valea Cernei, în munţii Vâlcan, Godeanu şi Mehedinţi, dar în ultimii zeci ani acestea au migrat şi pe malul drept al Jiului în masivul Parâng. „Viperele stau în zonele cu expunere la soare; practic, ele se încarcă cu căldură pentru a rezista pe timpul nopţii. De regulă, atacă atunci când omul încearcă să o prindă sau când nu este încălzită suficient să poată fugi, dar destul de agilă încât să poată muşca”, menţionează Sabin Cornoiu, şeful Salvamont Gorj.
Pentru a se proteja de muşcătura de viperă, oamenii trebuie să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată, adică bocanci, care să fie înalţi; nu pantofi sport şi cu atât mai puţin papuci; dacă poartă pantaloni scurţi, pot fi luate jambiere care să protejeze gambele împotriva unei posibile muşcături. Trebuie evitate tufişurile şi este necesară precauţie în privinţa locului unde se păşeşte. Directorul Salvamont Gorj a mai precizat că la nivelul judeţului Gorj, ca de altfel în România, nu mai există alţi şerpi veninoşi în afara viperelor. Potrivit statisticilor, la nivelul judeţului nostru au fost în jur de zece cazuri de muşcături de viperă soldate cu decesul victimelor, înregistrate în ultimii 30 de ani.
Minodora SUCEA
