Când s-a creat CAR-ul gorjean Concordia? Păi, dacă ne gândim puţin, acum aproape vreo doi ani. Sigur, la început a existat Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, creată de primarul comunei Peştişani, Col.(r) Nicolae Ciolacu. La sugestia lui Silvestru-Silviu Tivig, căruia îi mai revine şi meritul de a fi plătit la stat sumele în bani necesare.
Fundaţia, redivivus!
Între timp, primarul Nicolae Ciolacu n-a mai fost reales, apoi a rămas văduv şi nu mai avea chef de fundaţie şi dorea s-o închidă. Legislaţia s-a schimbat şi crearea unei noi fundaţii impunea existenţa unui sediu, a unor salariaţii. Tot Silvestru-Silviu Tivig l-a convins s-o continue, Nicolae Ciolacu păstrând pentru sine doar funcţia de secretar. Preşedinte ales fiind prof.univ.dr. Moise Bojincă, actualul Rector al universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu. Din Consiliul Director mai fac parte gen.(r) Constantin Codiţă, ing. Ion Susanu, Silviu Tivig – devenit acum secretar prin retragerea domnului Nicolae Ciolacu, prof. Petre Cornoiu şi subsemnatul, Ion Predoşanu.
Un CAR pentru sărmani
La propunerea preşedintelui Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, universitarul specialist în drept – Moise Bojincă, s-a creat şi un CAR, ca instituţie nebancară. Domnia sa ocupându-se şi de statut, dar şi de obţinerea personalităţii juridice. S-au propus trei variante de nume, iar Concordia l-am botezat chiar eu, bănuind că este un cuvânt ce exprimă cel mai bine intenţiile de întrajutorare, de sprijin financiar pentru cei fără posibilităţi financiare ca lumea şi apreciind că-i un nume mai rar.
Toarte bune şi frumoase, expertul contabil Grigore Brâncuşi a preluat şefia CAR-uluzi Concordia, iar Vasile Brânzan – care lucrase toată viaţa numai contabil de primărie – fiind şi membru supleant în Comitetul Director al CAR Concordia. Duminica trecută s-a ţinut o conferinţă statutară, aşa cum se obişnuieşte între două adunări generale. Şi rapoartele de activitate, şi raportul Comisiei de Revizie, Execuţia bugetară pe 2013, dar şi Bugetul pe 2014 nu prevesteau decât muncă serioasă. Beneficii şi un număr record de membri – 176.
Atac la persoană
Cum s-a trecut la validarea noului Comitet Director, cu intenţia de a se vota în bloc şi secretarul Mitică Diaconescu şi cenzorul Vasile Rădulescu s-a iscat rumoare. Chiar dacă rapoartele şi documentele prezentate vorbeau de o situaţie foarte bună şi nu era incriminat nimeni. Dintr-o dată, hodoronc-tronc, ne-am trezit cu vorbitorul Grigore Brâncuşi într-un nesfârşit atac la persoana casierului Vasile Brânzan. Ale cărui merite sunt incontestabile şi apreciate de toată lumea. Nea Grigore Brâncuşi – membru al Lojei Masonice Hobiţa -, nu-l mai suporta pe casierul cel priceput şi care lucra zilnic ca un habotnic.
Noroc cu vreo doi-trei care s-au ridicat şi au vorbit despre caracterul lui Vasile Brânzan şi minciunile ce se vehiculează împotriva sa. Cu binecunoscutul tact şi bogata-i experienţă de conducător, preşedintele “Fundaţiei Casa Brâncuşi-Hobiţa”, Rectorul prof.univ.dr. Moise Bojincă a supus la vot cine-i pentru rămânerea lui Vasile Brâncuşi ca membru supleant al Comitetului Director.
A greşi este omeneşte
Ei bine, toată lumea prezentă l-a aprobat pe casierul Vasile Brânzan pentru rămânerea ca supleant al Comitetului Director. Evident, cu excepţia domnului Grigore Brâncuşi. Care a rămas perplex! Sper din toată inima ca relativa dihonie între cei de la CAR Concordia, în fapt a unuia împotriva tuturor, să fie o greşeală trecătoare. Că de iertat, îl rog pe fostul meşter tâmplar Grigore Brâncuşi – ca elev al Şcolii de Meserii Peştişani -, ajuns prin truda şi calităţile domniei sale ca expert tehnic să fie sigur că este iertat. În fond, a greşi este omeneşte, cum zice latinul în „Errare humanum est”, iar Grigore Brâncuşi este un om de spirit. Şi mare iubitor al poetului Vasile Militaru. Şi nu numai.
ION PREDOŞANU
