Alergiile, resimţite odată cu sosirea primăverii

După o iarnă care parcă nu se mai sfârşea a apărut, în sfârşit şi primăvara. Iar, o dată cu sosirea primăverii s-a încălzit puţin vremea, ai început să strănuţi, îţi curge nasul, ai ochii iritaţi sau poate îţi simţi gâtul inflamat?

Cele mai supărătoare efecte ale sosirii ei sunt alergiile… Strănut, ochi roşii, nas înfundat, durere de cap, umflarea feţei; senzaţie de sufocare… Toate acestea sunt manifestări sugestive ale alergiilor de primăvară.

Alergia este cunoscuta ca o boală sistemica ce se manifestă sub forma unor afecţiuni corelate. Bolile alergice ori alergozele sunt strâns legate de sensibilitatea organismului faţă de unele substanţe numite alergene. Primele semne de alergie apar în prima fază la nivelul nasului şi apoi se extind uşor şi spre alte zone sensibile.

În majoritatea cazurilor, alergiile se manifestă între vârstele 25 şi 28 de ani, se ameliorează după 35 de ani şi pot dispărea cam la vârsta de 50 de ani.

Dintre principalele semne ale alergiilor putem aminti:

strănut, nas înfundat;

tuse, respiraţie greoaie, senzaţie de sufocare;

oboseala, durere de cap, lipsa poftei de mâncare, scăderea sau lipsa mirosului;

lăcrimare, mâncărime de ochi, pleoape umflate, ochi roşii.

Alergiile de primăvară sunt adesea provocate de polen, iar cel mai frecvent de polenul de graminee. Un rol major în manifestarea afecţiunii îl au poluarea, starea psihică sau alimentaţia.

Există aproximativ 40 de specii de polen care generează alergii respiratorii. “Efectele” lor durează, în general, până la venirea verii, însă se pot extinde până în septembrie-octombrie, dacă persoana respectivă este sensibilă şi la polenul de ierburi.

Primăvară şi începutul verii sunt marcate de existenta mai multor surse de polen şi deci a mai multor motive de îngrijorare în ceea ce priveşte apariţia alergiilor. Printre sursele principale de polen se numără:

polenul de arin, de alun (februarie–martie);

polenul de salcie, plop, ulm (martie–aprilie);

polenul de frasin, mesteacăn (aprilie);

polenul de stejar, fag, pin (mai);

polenul de tei (iunie).

Testele de depistare a alergiilor constau în injectarea sub piele a unor mici cantităţi de substanţe care provoacă alergii. Dacă se observă modificări la nivelul pielii trebuie imediat început un tratament de ameliorare.

Tratament

Polenul se găseşte în aer toată primăvara şi de aceea este mai greu să se stabilească un tratament clar şi eficient. Există totuşi anumite aspecte care pot ameliora afecţiunea: evitarea alergenilor, tratamentele medicamentoase, vaccinurile alergenice, dar şi metode alternative precum presopunctura sau aromoterapia.

Pentru a diminua efectele alergice ce se manifesta la nivelul nasului există şi alternativă tratamentelor naturiste.

Presopunctura este utilă prin apăsarea unui punct situat între degetul mare şi cel arătător al mâinii, timp de un minut–două.

În ceea ce priveşte aromoterapia, există unele extracte de fructe şi flori ce pot fi adăugate în apa de baie sau în uleiurile de corp pentru calmarea alergiilor. Printre plantele recomandate se numără: muşeţelul, iasomia, lămâia, salvia, eucaliptul, ghimbirul, portocala, menta şi rozmarinul. Tratamentele naturiste trebuie să fie o completare a tratamentului medicamentos, pentru a creşte eficientă acestuia din urmă. Acest lucru înseamnă că cele două metode nu trebuie să se elimine una pe cealaltă, ci să se combine.

Primăvara, cea mai mare concentraţie de polen din aer este dimineaţa. Nimic nu poate împiedica 3.000 de granule pe metru cub să se extindă cu repeziciune şi să afecteze persoanele alergice. O situaţie îmbucurătoare se întâlneşte în cazul zonelor de munte, unde, la altitudini mai mari de 800 de metri, după o ploaie îndelungată, concentraţia de polen scade în mod evident.