Ceaiuri de viaţă lungă (II)

1203

rostopasca_mareUn copac vindecă de cancer

Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacăn care sa aibă scoarţa sănătoasă. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie să aibă lungimea de 2 m.

La înălţimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie să aibă circumferinţa egală cu circumferinţa capului bolnavului. Pentru a se păstra bine pe durata tratamentului, partea inferioară a trunchiului se pune în apă. Se decojeşte lemnul, inelar, în formă de dreptunghiuri cât palma bolnavului. Se iau bucăţile de coajă şi se mărunţesc. Se pun la fiert 3 litri de apă. Se pun 7 linguri de grâu şi se fierb încet până ce grâul devine comestibil, adică plesneşte. Se adaugă coaja de mesteacăn mărunţită şi se mai fierbe încă două minute împreună cu grâul. Ceaiul se bea. La indicaţiile călugărului Mihai, la tratament se adaugă şi un trunchi de răchită care se alege şi se pregăteşte la fel.

Comprese de oblojit rănile

Pentru oprirea hemoragiei: se macină o lingură de cafea naturală prăjită, una de seminţe de chimion, alta de scorţişoară, alta de zahăr şi un vârf de lingură de cuişoare. Se adaugă trei linguri de sare mare. Din amestec, se ia câte o linguriţă la fiecare ora, după care se beau 100-200 ml lapte fiert şi răcit. Pentru cicatrizarea rănilor, se fierbe un litru de lapte în vas emailat. După ce se răceşte se toarnă în alt vas curat. Fierberea se repetă de cinci ori. Se curăţă un cartof roşu cu pieliţa groasă şi se taie cât se poate de mărunt cu un cuţit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce în lapte când fierbe a 5-a oară şi se amestecă până se face pastă. Se pune pe orice fel de rană, un cm grosime şi se leagă cu un tifon alb, sterilizat. Se păstrează legătura două zile şi două nopţi. În caz de puroi cu febră, călugărul Mihai recomandă comprese aşezate mai jos de locul care supurează. Se folosesc 4 bucăţi de pânză albă subţire şi deasă, îmbibate în lapte fiert, ţuică de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin şi vin roşu. Peste ele se aplica un strat subţire de frunză de sfeclă de zahăr sau o felie subţire de sfeclă tăiată în lung. În loc de sfeclă de zahăr se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compresă, cea cu lapte trebuie să fie pusă pe piele, a doua peste prima şi tot aşa, până la cea cu vin roşu.

Contra reumatismului şi prostatei

ceaiPentru prostată, se ia un fier magnetizat, încălzit şi învelit într-o cârpă cu vin şi se pune pe băşică. De câte ori se încălzeşte fierul, se schimbă poziţia corpului. În timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea apă, ci doar ceaiuri din amestec de pătlagină, scai vânăt, troscotel, grâu, gălbenele, vâsc, volbură, cătină, pătrunjel, muşeţel, cruşin, fasole, traista-ciobanului, salcie. Ceaiul din cimbrişor, busuioc, mentă, mesteacăn şi măceş e bun pentru cei care vor să se îngraşe. Pentru slăbire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gâştei şi păpădie. Se bea o ceaşcă înainte de fiecare masă. Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă (gălbenele, mesteacăn, carpen, cimbrişor, coada-şoricelului, coada calului, cireş, dud, măr pădureţ, mur şi mentă) şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. După răcire, se strecoară şi se poate bea.

Leacuri pentru tensiune şi probleme de vedere

Pentru anemie, se mănâncă în fiecare zi la fiecare masă un ou proaspăt cu coaja cat mai roşiatică şi o bucată de carne de vânat de mărimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc. Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macină şi se amestecă cu apă. Se formează un fel de pastă. Se bea o linguriţă la fiecare 4 ore. Pentru deficienţe de vedere, să se privească lumina soarelui în apă curgătoare la răsărit şi la asfinţit. Se poate şi într-un lighean. În caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din următorul amestec: flori de coada-şoricelului, coada-calului, coada-racului, mărul-lupului, urzică moartă, urzică vie, lăcrămioare, măr pădureţ, trifoi cu flori roşii, cătină, mesteacăn. Pentru boli genitale, se bea şi se fac spălături cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-şoricelului, iarbă mare, păpădie, pătlagină, osul-iepurelui, pătrunjel de câmp, tătăneasă.

Ceaiuri şi frecţii pentru sănătatea minţii

Ceai pentru temători, pentru cei ce n-au încredere, n-au curaj şi sunt neliniştiţi: trifoi roşu, ştir de apă, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de apă. Se ia din fiecare plantă cate o jumătate de lingură şi se pune în apă. Se fierb două minute. Se masează, de la umăr, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte şi pe deasupra ochilor. Se începe o dată din stânga şi apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, muşeţel, pătrunjel, cimbrişor, albăstrele, flori de narcise. Se ia câte o lingură din fiecare plantă şi se pun într-un litru de apă care fierbe. Ceaiul se toarnă în spirt sanitar şi se face frecţie. Nu se bea. Frecţia se face circular în partea de jos, sub buric şi la organele sexuale. Călugărul mai recomandă, pentru cei cu boli psihice ca, în fiecare an, în luna martie, să se bea sevă de mesteacăn şi de carpen.

Pentru inimă şi plămâni

Ceai pentru boli de inimă: păducel, troscoţel, trifoi cu foi roşii, trifoi cu foi albe, măcriş domnesc, nalbă mare, nalbă mică, talpa-gâştii, mesteacăn, cimbrişor de câmp, mentă, măcriş de pădure, cicoare, muşeţel. Ceai pentru boli de plămâni: fenicul, muşeţel, alun, păr pădureţ, scai vânăt, anason, ovăz, salvie, păr de livadă, arnica, chimion, păducel, potbal, tătăneasă. Contra tusei convulsive: crenguţă de păr, ovăz, soc, frunze de alun, urzică moartă, scai vânăt. Se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceaşcă înainte de fiecare masă.

“Fiţi buni şi faceţi bine!”

Pe lângă reţetele de sănătate, Unchiul Mihai ne-a transmis şi învăţăturile lui pline de înţelepciune, care ne vor face viaţa mai bună. “Fiţi veseli!”, “Înainte de orice, fii moral!”, “Nu te enerva!”, acestea sunt principiile de bază ale filosofiei lui. “Certăreţii au faţa urâtă, brăzdată de riduri, iar cei buni, care sunt gata să ierte oricând şi orice greşeală, au faţa liniştită, plăcută şi luminoasă. Dacă de la noi pleacă o faptă bună, locul nu rămâne gol, ci se va înmulţi binele de 10 ori în acel loc. Încercaţi să urmăriţi şi voi când faceţi un lucru bun: vă simţiţi mai bine şi aşa se va simţi şi cel căruia îi faceţi binele. Învaţă şi pe alţii care aud sau văd fapta, sa o facă şi ei. Daca sunteţi toata ziua binedispus, puteţi observa cum creşte puterea în voi. Când ne certăm cu cineva, suntem nervoşi, nu mai putem mânca, nu ne putem odihni, împrăştiem agitaţie în jurul nostru şi dacă se repetă des, ne îmbolnăvim”, aceasta era credinţa călugărului înţelept. Cât priveşte rugăciunea ca metoda de tămăduire, el spunea: “Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective şi de credinţa cu care este spusă rugăciunea”.

Iftimie Nesfântu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here