Armonia între fizic, psihic şi mental este cheia pentru menţinerea sănătăţii şi a echilibrului în viaţă.A ne ocupa doar de un aspect al bunăstării vieţii nu este suficient pentru a crea armonia în viaţa noastră. Obiectivul alimentaţiei contemporane ar trebui să fie păstrarea sănatăţii. O astfel de alimentaţie trebuie realizată cu ajutorul raţiunii şi ştiinţei.
Ştiinţa ne oferă cunoştinţele necesare iar raţiunea ne indică tactica potrivită pentru atingerea obiectivului dorit, utilizând cunoştinţele corespunzătoare.
Suntem singurii responsabili de sănătatea noastră fizică, mentală şi emoţională.
Sănătatea fizică generează starea de echilibru la nivel mental şi emoţional şi o minte curată, calmă, aduce cu sine o stare fizică bună. Nu este nici un dubiu asupra faptului că starea de sănătate emoţională şi mentală poate fi asigurată de o bună nutriţie. Corpul omenesc este un organism auto-suficient – se direcţionează singur, se auto-construieşte, se auto-menţine, se auto-vindecă, se auto-perfecţionează, fiind capabil să-şi întreţină funcţiile în perfectă stare de funcţionare, complet liber de maladii, dacă nevoile, atât alimentare, cât şi non-alimentare, îi sunt satisfacute. Niciodată, ca acum, nu s-a acordat o atât de mare importanţă nutriţiei în profilaxia si patologia umană. În ultima perioadă un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-boală, în speranţa că se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentaţie-sănătate. Problema a depăşit limitele ştiinţei căpătând valenţe politice, economice cu implicaţii sociale care în cadrul unui concept alimentar unitar, decid strategia nutriţională, starea de nutriţie şi de sănătate a unei naţiuni. Complexitatea relaţiei om-aliment, se evidenţiază pe multiplele cai prin care nutriţia afectează fiinţa umană. Că este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetenţă, echilibrul energetic si termic, dezvoltarea celulară, activitatea motorie şi comportamentul, nutriţia exercită o mare influenţă asupra acestora şi în final modifică comportamentul. Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substanţe biologic-active determină profunde modificari metabolice care amprentează patologia omului modern. Interacţiunea complexă dintre alimentaţie şi starea de sănătate au determinat relevarea unor aspecte deosebite şi noi orientări în nutriţie cu consecinţe majore în cercetare.
Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes. – Diderot
În cursul vieţii, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente. Deci, nu e de mirare că obiceiurile alimentare sunt decisive pentru sănătatea noastră. Iar datele ştiinţifice atestă faptul că alimentaţia vegetariană se însoţeşte de mai puţine riscuri pentru sănătate decât cea cu produse provenind de la animale. Exemplele în privinţa aceasta sunt foarte numeroase. Totuşi, când se pune problema schimbării modului de alimentaţie cu care ne-am obişnuit din moşi-strămoşi, unii încearcă să abată discuţia asupra poluanţilor din mediul înconjurător (pesticide, insecticide), care pot să ajungă în hrana noastră, şi asupra diferitelor substanţe care se adaugă alimentelor, de exemplu, conservantele. Se uită că pesticidele şi insecticidele intră şi în hrana animalelor, inclusiv a peştilor, şi că, în organismul animalelor, aceste substanţe suferă procesul de acumulare şi de bioamplificare; dacă aceste produse animale sunt consumate, în organismul uman vor intra cantităţi şi mai mari de poluante din mediul înconjurător. Pe de altă parte, după cercetările făcute de experţi în acest domeniu, reiese că riscul acestor substanţe asupra sănătăţii e foarte mic, dacă-l comparăm cu acela al cuiva care fumează zilnic un pachet de ţigări şi al cărui risc e de 50.000 de ori mai mare. În ţările industriale, un nou-născut la termen cântăreşte în jur de 3 kg. La atingerea vârstei de adult, greutatea corpului va fi de aproximativ 65 kg. Această creştere de aproape 20 de ori în greutate, precum şi toate ţesuturile care s-au format în perioada dezvoltării se datorează alimentelor care au fost absorbite şi reţinute în corpul uman. În felul acesta, în locul dictonului „Suntem ceea ce mâncăm”, ar fi mai potrivit să se spună „Suntem ceea ce absorbim şi reţinem”, şi acest concept formează baza nutriţiei. Fondatorul ştiinţei nutriţiei e considerat francezul Lavoisier (1743-1794), care a descoperit principiul oxidării, al producerii de căldură şi al combustiei. Legătura dintre nutriţie, sănătate şi boală a fost recunoscută de mult. În secolul al XII-lea, învăţatul şi medicul Moses Maimonides scria: „Cunoştinţele privind alimentaţia sunt poate cele mai importante din toată medicina, deoarece nevoia de hrană nu încetează niciodată, nici în sănătate, nici în boală. Din nefericire, în secolul XXI, absolvenţii facultăţilor de medicină din toate ţările sunt foarte puţin pregătiţi pentru a putea da sfaturi competente în domeniul nutriţiei. Nu e surprinzător, deoarece ştiinţa nutriţiei nu mai are loc în programa analitică, şi aşa foarte încărcată. Mult timp, nutriţia a fost văzută doar în contextul compoziţiei corpului – de exemplu, persoane subnutrite sau prea bine hrănite, adică obeze. Azi, ştiinţa nutriţiei e considerată însă într-un mod mult mai nuanţat. Cercetările au arătat că nutriţia e un factor de mediu deosebit de important, care interacţionează cu profilul genetic al persoanei, influenţând evoluţia bolilor şi răspunsul la tratament. Relaţia dintre nutriţie şi starea sănătăţii se poate observa dacă aruncăm o privire asupra datelor statistice. În anul 1900, aproximativ 10-15% dintre americani mureau de boli cardiovasculare şi de accidente vasculare cerebrale (o mare parte dintre aceste decese se datorau valvulopatiilor reumatismale, deci aveau o cauză infecţioasă). Azi, 45% mor prin boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale, deşi valvulopatiile reumatismale, practic, au dispărut. În anul 1900, 6% dintre americani mureau de cancer. Azi, proporţia e de 25%. Frecvenţa bolilor cardiovasculare şi canceroase a crescut într-un mod exploziv după al doilea război mondial, când populaţia a început să consume, în cantităţi mari, produse de origine animală, iar industria a inundat piaţa cu alimente înţesate de calorii, dar lipsite de nutrienţi. Se pare că drumul spre o sănătate mai bună ocoleşte restaurantele fast-food, de tipul McDonald‘s, raioane de cu carne, brânzeturi şi dulciuri, conducându-ne înapoi, spre hrana dată iniţial omenirii: boabele de aur ale cerealelor, vegetalele şi fructele. Concepţia că bolile civilizaţiei apusene sunt legate de stilul de viaţă şi că ele pot fi prevenite reprezintă cea mai importantă descoperire medicală a secolului XX. Pentru a schimba un obicei, trebuie să dorim schimbarea. Obiceiurile vechi sunt comode şi, pentru a scăpa din braţele lor, e nevoie de o dorinţă puternică. Dar dorinţa singură nu poate schimba vechile obiceiuri ale stilului de viaţă. Trebuie să ştim ce să schimbăm şi să înţelegem de ce. Apoi trebuie un efort conştient pentru a pune în practică noul mod de a trăi, care, cu timpul, va deveni ceva automat. „Alege ce este mai bun, a spus Pitagora, „şi obişnuinţa îl va face plăcut şi uşor. Obezitatea, bolile de inima, cancerul, diabetul si altele, sunt preocupări frecvente, nu numai ale specialiştilor, dar mai ales ale oamenilor de rând. Obezitatea reprezintă inamicul numărul 1 al societăţii americane şi nu numai – România ocupă locul 2 în Europa cu un ridicat procent de populaţie supraponderală. „Boom-ul curelor şi dietelor pentru slăbire este la punctul maxim, existând o mare varietate de astfel de metode pentru a slăbi. Cercetările în domeniul cancerului sunt intense, iar transplanturile de inimă din ce în ce mai numeroase. Din ce în ce mai des şi mai tare se aud voci care condamnă modul de alimentare practicat de americani şi, mai nou, de europeni şi, bineînţeles, de români. „Foamea publicului de informaţii privind alimentaţia este din ce în ce mai mare ; cărţile despre nutriţie şi sănătate sunt editate şi căutate în mod continuu ; toate revistele conţin articole pe această temă, iar ziarele, programele de radio şi TV iau în mod constant în discuţie problema alimentaţiei şi sănătăţii. Cu toate acestea, oamenii sunt mereu mai bolnavi, sunt mai mulţi suferinzi. Se ridică întrebarea: cum putem să ne ferim de durere ? Ce trebuie sa facem pentru a fi sănătoşi? Totul, dar absolut totul este în mâinile noastre. Trebuie doar să înţelegem că modul de alimentaţie este esenţial pentru sănătatea noastră şi că el trebuie schimbat! Trebuie să înţelegem corect, nu este vorba de vreo „cură” – este vorba despre ce mâncăm în mod obişnuit; cum şi de unde ne asigurăm necesarul de proteine, glucide, lipide, de vitamine si minerale, nutrienţi necesari organismului uman pentru buna sa funcţionare. Comisia Europeana a lansat o campanile în favoarea unei alimentaţii sănătoase în rândul şcolarilor europeni din Belgia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Estonia, Lituania şi Polonia, potrivit unui comunicat transmis de Executivul european. Campania pentru o alimentaţie sănătoasă se va derula în paralel cu programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli şi cu cel de distribuire a laptelui în şcoli, demarate de UE.. Mesajul care urmează să fie transmis este “Mâncaţi sănătos, deoarece este distractiv să fii în formă”.
Prof. Croicu Aurica, Sc.Gen. “E. Teodoroiu” Tg-Jiu
