Fie ca mâncare de urzici, recomandată de cel puţin şapte ori în Postul cel mare al Paştelui, care-i de şapte săptămâni, fie ca suc de urzici ori ceai – decoct ori infuzie – cea mai verde plantă şi prima bună de mâncat are rostul ei. Credinţa populară spune că urzicile înnoiesc sângele. Iar dacă sângele se înnoieşte, omul întinereşte şi viaţa lui va fi mai lungă.
Acum, să ne ocupăm de urzica moartă albă. Numită pe latineşte Lamium album.
Plantă erbacee perenă. Urzica moartă albă are tulpina aeriană dreaptă şi o înălţime de 20-50 cm, cu patru muchii evidente, de regulă neramificată şi goală pe interior. Frunzele au formă triunghiular-ovală, cu dinţi vizibili pe margini. Florile cresc câte 3-6, sunt aşezate la subsuoara frunzelor, fiind albe, mari, cu buza superioară în formă de coif, iar cea inferioară în formă de linguriţă. Creşte în locuri umbroase, pe soluri umede, bogate în săruri minerale. Se întâlneşte în luminişuri de pădure, la umbra gardurilor, în tufişuri, în toată ţara, în mod special începând din zona colinară şi până în cea montană.
Farmacologie. Cu o complexă compoziţie chimică, din care nu lipsesc vitaminele C şi K, sărurile minerale, carotenoidele şi în mod special potasiul, urzica moartă are acţiune antiinflamatoare şi sedativă, diuretic-depurativă, expectorantă, antidiareică, vasoconstrictoare, datorită tiraminei, justificate prin prezenţa compuşilor, mai ales în flori.
Fără a exista o confirmare ştiinţifică, în fitoterapia empirică – leacurile băbeşti – urzica moartă se foloseşte în tratamentul tricomonozei, candidozei şi prostatitei, probabil datorită conţinutului de polifenoli, saponozide şi taninuri.
Recomandări. Florile urzicii moarte sunt recomandate pentru proprietăţile expectorante, emoliente şi astringente.
Tratamentele populare o mai recomandă în dismenoree (perturbaţii dureroase în timpul ciclului, unde are mare eficienţă şi urzica verde, cea care pişcă), în inflamaţiile prostatei şi în leucoree.
Mod de preparare şi de administrare. Infuzia se prepară din una-două linguriţe de flori într-o cană de apă ce se dă în clocot; se beau una-două căni pe zi, de regulă cu o jumătate de oră înainte de mese. Pentru spălături sau instilaţii vaginale sau pentru băi de şezut, asociată cu frunze de Mur şi conuri de Hamei (în părţi egale), tot sub formă de infuzie din trei linguri de plante la un litru de apă fiartă clocotită.
Urzica moartă nu prezintă contraindicaţii!
ION PREDOŞANU
