Paştele din Gorj înseamnă respectarea datinilor şi tradiţiilor regiunii. Fiecare dintre noi serbăm Paştele într-un anumit mod, în funcţie de regiunea în care ne aflăm, considerând această sărbătoare o modalitate prin care ne reîntoarcem la vechile obiceiuri ale bătrânilor.
Paştele din Gorj este serbat în familie şi începe odată cu Săptămâna Patimilor. Paştele în Gorj presupune şi reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu. Aceştia merg la biserică, se spovedesc, se împărtăşesc.
În Joia Mare femeile nu au voie să doarmă întrucât aşa vor fi tot anul. Tot în această zi, oamenii îi pomenesc pe cei dragi, trecuţi în nefiinţă, împărţind bucate la cei sărmani în numele lor. În Joia Mare, se spune că sufletele celor care au murit se reîntorc la casele pe care le-au părăsit cu ceva timp în urmă. Tocmai de aceea oamenii aprind focuri imense pentru sufletele celor care i-au părăsit. Tot în cursul acestei zile se prepară pasca, se înroşesc ouăle – totul pentru ca Paştele din Gorj să fie serbat la mare cinste.
În Vinerea Mare oamenii nu au voie să mănânce nimic, ţinând post negru – simbol al sacrificiului Domnului Iisus Hristos pentru pământeni şi cu credinţa că vor fi feriţi de boli şi necazuri. Totodată în această zi este interzisă orice fel de muncă (casnică sau fizică), spunându-se că totul se va usca, va seca. Dar mai presus de toate aceste interdicţii această zi este deosebită prin Denia Prohodului, una dintre cele mai spectaculoase denii şi ducerea de flori la biserică pentru Iisus Hristos. Mai întâi tinerii şi apoi bătrânii trec de câte trei ori pe sub masa plină cu flori (mormântul Domnului), pe care este aşezată o faţă de masă pictată cu Punerea în mormânt a Domnului (Epitaf), Evanghelia cu Crucea, iar apoi urmează cântarea Prohodului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii de trei ori (înmormântarea Domnului) şi împărţirea de flori sfinţite care se pun la icoane.
În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc cea mai mare parte a bucatelor tradiţionale (miel, cozonaci, etc.), dar cel mai important moment al zilei este acela în care se pregăteşte pasca. De cele mai multe ori pasca se plămădeşte în formă rotundă, amintind de scutecele în care a fost înfăşat Iisus. Alteori, se face în formă dreptunghiulară, deopotrivă cu mormântul în care a fost aşezat Iisus după moarte. Este un aliment care poate reprezenta atât viaţa, cât şi moartea.
Înainte de a merge la slujba de Înviere (care începe la doisprezece noaptea), oamenii merg la morminte pentru a da lumină şi celor adormiţi, iar crucile luminează de candele şi lumânări creând o atmosferă de sărbătoare.
Apoi cu toţii se îndreaptă spre biserică, pentru a participa la Învierea Domnului, a lua lumină şi tradiţionalele Paşti. Odată ajunşi acasă, oamenii sting lumânarea în pragul uşii, făcând semnul crucii, lumânare ce se păstrează şi se foloseşte în momente de răscruce.
În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, iar dimineaţa înainte de a se aşeza la masă se practică ritualul spălării pe faţă. Într-un vas se pune apă rece, un ou roşu şi un ban de argint, iar cu această apă toate persoanele din casă se spală pe faţă. Se spune că cei ce se spală cu această apă vor fi rumeni în obraji ca oul, tari ca banul şi vor avea noroc.
Apoi membrii familiei se aşează la masă, gustând mai întâi din ouăle roşii ciocnite, moment în care se spune “Hristos a Înviat!” şi se răspunde “Adevărat a Înviat!” şi pasca, sfinţite. Se crede că, făcând acest lucru, membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.
Dacă masa din prima zi este un prilej de reunire a familiei, celelalte zile sunt consacrate petrecerilor, distracţiilor.
Cotidianul Gorjeanul vă urează tuturor un Paşte Fericit!
Pagină realizată de Daniela Scafeş
