Nervii care ”oferă” senzația de durere în zona genunchilor sunt aceiași care determină apariția simptomelor și în zona șoldului, picioarelor și a gleznelor, fiind localizați în partea inferioară a spatelui. Durerea rezultată în urma unui ”prejudiciu” mai important se va transmite de-a lungul nervului și va fi resimțită local, la suprafața genunchiului. Durerile de genunchi pot să provină atât ca urmare a loviturilor locale, dar și în urma accidentărilor sau condițiilor care ar putea afecta șoldul, glezna sau partea inferioară a spatelui. Astfel, disconfortul de la nivelul oricăreia din zonele menționate, ar putea fi cauza durerilor de genunchi.
• Fractura la oricare din oasele genunchiului este o leziune traumatică declanșată, de obicei, de o forță moderată sau mare (cum ar fi cea din urma unui accident de mașină sau a unui sport de contact). Fracturile ar putea fi însoțite de umflături și vânătăi, dar sunt aproape întotdeauna extrem de dureroase și sensibile la atingere. Durerea este atât de accentuată, încât cei în cauză nu sunt capabili să pășească și nici nu suportă vreo greutate, oricât de ușoară, pe genunchi. Fracturile reprezintă o urgență şi ar trebui imediat evaluate și investigate de către medic. De cele mai multe ori, fracturile se vindecă, fără probleme, dar pe un termen mai îndelungat.
• Ligamentele rupte și entorsa
Leziunea unui ligament colateral medial (LCM) este cel mai frecvent tip de ligament afectat în cazul traumatismelor genunchiului. Acest ligament poate fi luxat sau rupt, fie total sau parțial. Entorsa sau ruptura severă de ligament colateral medial produce o senzație de fisurare sau durere accentuată de-a lungul părții interioare a genunchiului. Alte simptome ar putea fi instabilitatea genunchiului și umflarea acestuia. În general, apar și vânătăi la locul prejudiciului. Ligamentele rupte, luxate, pot să apară și în cazul răsucirii excesive a piciorului când talpa este fixată pe podea. ”Condiția” este mai des întâlnită în cazul sporturilor de contact, dar poate rezulta și din cauza răsucirii genunchiului unui picior la ski, de exemplu. Inflamația și durerea, în urma accidentelor ligamentelor colaterale mediale și laterale, apar de obicei în partea interioară sau exterioară a genunchiului. În cazul unei entrose ușoare, măsurile instituite timpuriu (comprese cu gheață, utilizarea de antiinflamatoare și calmante) alaturi de diverse tipuri de exerciții fizice (inclusiv bicicleta staționară) ar putea fi suficiente. Activitatea fizică trebuie supravegheată de un medic specialist sau fizioterapeut, întrucât anumite exerciții trebuie evitate.
• Ruptura de ligamente încrucișate
Ruptura unui ligament anterior încrucișat este un prejudiciu întâlnit destul de frecvent în urma activităților sportive, cauzat de o oprire bruscă sau de răsucirea violentă a genunchiului. Ruptura ligamentului încrucișat posterior este mai gravă decât prima situație, dar mai puțin întâlnită. În cazul acestuia este nevoie de o forță puternică (de exemplu cea produsă în cazul în care genunchiul se lovește de bord în urma unui accident rutier). Din cauza forței severe, prejudiciul caracteristic ligamentului încrucișat posterior este adesea asociat și cu afectarea altor ligamente. Dacă un ligament încrucișat anterior se va rupe, se va auzi un trosnet. Genunchiul devine instabil și se va resimți o durere puternică. Aceste manifestări sunt aproape întotdeauna urmate de umflarea genunchiului, la câteva ore, cauzată de hemoragia ligamentelor încrucișate anterioare rupte.
• Ruptura de tendon
Atât cvadricepsul, cât și tendoanele latelare se pot rupe parțial sau complet. Ruptura tendonului cvadriceps apare, de cele mai multe ori, în cazul sportivilor cu vârsta de peste 40 de ani, care nu fac activitate fizică în mod regulat. Ruptura de tendon patelar apare, de obicei, la persoanele mai tinere care au suferit anterior de tendinită sau au utilizat steroizi administrați injectabil în genunchi. Ruptura de cvadriceps, sau patelar, include durerea tendonului (în mod special atunci cand piciorul este atins sau când se întinde genunchiul). În cazul celor care suferă de rupturi grave, genunchiul nu poate fi extins. Rotula este deplasată fie în sus (în cazul rupturii de tendon patelar) sau în jos (în cazul rupturii de tendon cvadriceps). Pacientul poate observa o diferență de aspect când va compara genunchiul lezat cu cel sănătos.
• Leziunea de menisc
Este, de obicei, traumatică, dar poate fi și rezultatul suprasolicitării meniscului. Adesea o portiune de menisc se poate rupe și din cauza utilizării excesive a articulației genunchiului.
Leziunea de menisc poate determina blocarea genunchiului într-o anumită poziție sau poate restrânge posibilitățile acestuia de mișcare. Poate să apară umflarea genunchiului și instabilitatea acestuia. Cu toate acestea, inflamația acestuia este mai puțin accentuată comparativ cu cu alte tipuri de prejudicii.
• Dislocarea de genunchi
Este un traumatism care poate pune în pericol sănătatea membrului inferior și necesită intervenție medicală de urgență. Acesta este un prejudiciu mai rar întâlnit. Dislocarea de genunchi va fi cauzată de o lovitură extrem de puternică. Partea inferioară a piciorului va fi complet deplasată față de cea superioară a piciorului. Această deplasare întinde și, uneori, fisurează nu doar ligamentele genunchilor ci afectează și arterele și nervii. În cazul leziunilor arteriale netratate, grave, ar putea fi necesară amputarea. Dislocarea de genunchi este foarte dureroasă și produce o deformare evidentă a genunchiului. În multe situații, gravitatea acestora este diminuată prin repoziționarea imediată a genunchiului. Când un genunchi este dislocat, se va auzi un zgomot puternic.
• Dislocarea sau luxaţia de rotulă
Acesta este un tip des întâlnit de prejudiciu provocat de traume directe sau ca urmare a îndreptării forțate a piciorului. Dislocarea patelei este mai frecvent întâlnită la femeile supraponderale, la oamenii care au picioare strâmbe și la cei care au genunchii foarte apropiați. Cei care vor suferi acest prejudiciu vor observa că rotula va fi deplasată din locul său și vor întâmpina dificultăți atunci când vor încerca să flexeze sau să extindă genunchiul.
Doctorul va repune rotula în poziția sa normală, va solicita o serie de investigații pentru a se confirma absența unei fracturi, apoi va trata această leziune prin fixarea unei atele timp de trei săptămâni pentru a permite țesuturilor moi ale rotulei să se vindece.
• Osteoartrita
Este cauzată de degenerarea cartilajului genunchiului. În forma sa extremă, meniscul (cartilajul) este complet erodat, iar femurul se va freca de tibie (os pe os). Osteoartrita provoacă durerea cronică de genunchi, care se amplifică în timpul activităților fizice. Acesta poate deveni rigid în urma poziției șezânde prelungite și durerea se poate agrava în timpul activităților fizice, ca urmare a formării țesutului osos nou la marginea cartilajului degenerat.
Tratamentul are ca scop controlul durerii cu ajutorul antialgicelor și a medicamentelor antiinflamatorii, prescrise de către medic. Susținerea genunchiului cu ajutorul fașelor elastice poate fi utilă în cazul pacienților activi.
• Poliartrita reumatoidă
Este o boală ce afectează întreg organismul și, implicit, multe dintre articulațiile acestuia (inclusiv genunchiul). În plus, față de durerile de genunchi, în cazul artritei reumatoide apare și rigiditatea mai multor articulații (inclusiv dimineața la trezire). Genunchiul va fi cald la atingere și umflat. Tratamentul include calmante, medicamente antiinflamatorii și alte tipuri de medicamente care au rolul de a încetini progresia bolii. Este esențial ca pacienții care suferă de artrită reumatoidă să fie evaluați și tratați într-un mod agresiv încă din faza incipientă a bolii, pentru cele mai bune rezultate. Acest lucru va include, în general, o evaluare aprofundată a bolii de către un medic reumatolog.
• Bursita
Este o afecțiune care apare ca urmare a unui traumatism sau depozit de cristale, în urma cărora bursele genunchilor se pot inflama (bursa este un săculet cu lichid localizat la încheieturi care are rolul de a diminua frecarea dintre piele, tendoane, mușchi, oase, ligamente, etc.). Leziunile acute sau cronice cauzează durerea genunchiului și, de cele mai multe ori, inflamația burselor. Cel mai des întâlnit tip de bursită este bursita prepatelară. Apare la persoanele care își solicită în mod excesiv genunchii (cele care stau mult timp în genunchi). Tratamentul include, de obicei, îngrijirea la domiciliu cu tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene.
• Genunchiul alergătorului
Tendinita sau inflamația tendonului cvadriceps în partea superioară a articulației meniscului sau tendinita în partea de jos a tendonului patelar, ori în locul unde începe tibia este o afecțiune numită genunchiul alergătorului (săritorului). Denumirea provine de la faptul că această condiție este întâlnită mai ales în cazul jucătorilor de baschet, volei și a altor sportivi care fac sporturi ce implică săritul sau alergarea. În cazul genunchiului alergătorului apar dureri localizate care se înrăutățesc în timpul activităților fizice. Durerea se accentuează în timpul săriturilor, atunci când presiunea asupra tendoanelor genunchilor crește. Tratamentul la domiciliu include administrarea de medicamente antiinflamatoare. Deosebit de importante sunt odihna, aplicarea locală de comprese reci, calmante și medicamentele antiinflamatoare nesteoidiene care ajută la calmarea durerii și diminueaza inflamația. După ce durerea va fi controlată, ar trebui să se înceapă un program de exerciții pentru consolidarea mușchilor cvadriceps și cei ai tendoanelor genunchilor.
C.R.
