În Duminica a 27-a după Rusalii și totodată de ziua Sf. Ierarh Nicolae, la 6 decembrie 2015, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, ajutat de un ales sobor de preoți și diaconi în frunte cu Părintele Protoiereu Marian Mărăcine a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba de resfințire a Bisericii cu hramul «Sfântul Apostol Andrei» din Parohia Pocruia, Oraș Tismana, Protoieria Târgu-Jiu Nord, judeţul Gorj. Slujba s-a desfășurat în acordurile Grupului psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova!
“Tismana este un loc binecuvântat de Dumnezeu”
Pentru osteneala depusă la înfrumusețarea sfântului lăcaş, au primit gramate chiriarhale de mulțumire din partea Mitropoliei Olteniei: Preotul paroh Popescu Vasile Gheorghe, domnul primar Marian Slivilescu, d-l prof. univ. dr. Dan Ilie Morega, d-na prof. Nicolcescu Elena, dl Văcaru Nicolae, economist, Iovița Ion, patron și D-l ing. Călescu Ion. A fost hirotonit preot diaconul Lupu Florin, de la Praclisul Mitropolitan «Sf. Ilie» din Craiova, iar diaconul Oiță Teodor a fost hirotonit preot în Parohia Golfii, Dolj.
Cu acest prilej, Domnul primar Marian Slivilescu a declarat: “Tismana este un loc binecuvântat de Dumnezeu, iar tot ceea ce s-a înfăptuit este rezultatul muncii comunității”! La rândul său, Preotul Paroh Popescu Vasile Gheorghe a ținut să precizeze: “Pot să vă spun că m-a dăruit Dumnezeu cu toate gradele preoțești, iar aceasta este cea de-a șasea biserică pe care am sfințit-o în cei 13 ani de preoție. Doresc să duc mai departe învățătura creștin ortodoxă în județul nostrum, iar ca membru al consiliului parohial al protoieriei, am trăit un moment deosebit pentru bucuria împlinirii înfrumusețării acestui sfânt lăcaș! Pentru aceasta, mulțumesc Bunului Dumnezeu și tuturor celor care m-au ajutat!”!
“Mântuitorul Iisus Hristos ne-a ridicat pe toți oamenii trăitori în această lume din «gârbovirea» aceasta, din aplecarea spre cele de jos”
La finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei a pus la inimile celor peste două sute de credincioşi prezenți la slujbă un minunat cuvânt de învăţătură despre faptul că resfințirea acestei biserici este un prilej minunat de a fi prezenți la o mare sărbătoare duhovnicească, iar: “La Sfânta Evanghelie am ascultat una dintre minunile 
Mântuitorului Iisus Hristos, cu o femeie bolnavă, o femeie gârbovă. Sf. Evanghelist Luca era și doctor, și prezintă această boală și această suferință, arătând că femeia vindecată suferea de 18 ani, fiind legată de un duh rău, iar femeia suferea atât de mult și nu putea să se îndrepte. Deci, Sfântul Evanghelist Luca selectează dintre multele minuni ale Mântuitorului Hristos pe cea a vindecării acestei femei, cu un scop foarte precis, ca să ne arate că neputințele și suferințele noastre sunt vindecate și sunt îndreptate, pentru că oamenii pot fi vindecați prin intervenția Lui Dumnezeu, prin rugăciune și prin chemarea numelui preasfânt. Așadar, Mântuitorul Hristos, împreună cu Sfinții Apostoli, într-o zi de sâmbătă, vede pe această femeie bolnavă și se apropie de ea, și cum spune Sf. Evanghelist Luca, o dezleagă de neputința ei. Femeia stă apoi în poziție normală, dreaptă. Ea fusese legată de un duh rău, o putere a satanei asupra trupului, deci are un impact puternic asupra vieții acestei femei. Când suferința se așezase în trupul femeii, ea nu mai putea avea nici o îndreptare sau o alinare a suferinței. E greu să ne imaginăm în ce situație se afla femeia gârbovă sau, cum am 
spune noi, cu cocoașă, pentru că boala aceasta aduce o scleroză a coloanei vertebrale și omul nu se poate ridica, nu mai poate respira, nu mai poate privi. Mântuitorul o ridică pe femeia bolnavă și îi spune că e dezlegată de neputința ei. Dacă mai înainte Sf. Evanghelist Luca spune că această boală e o lucrare a satanei, ea fiind bolnavă de 18 ani, de îndată ce Mântuitorul Hristos acționează, îi spune că e dezlegată de neputința ei”, pentru ca în continuare Stăpânul nostru Mitropolit să accentueze faptul că în felul acesta, Sf. Evanghelist Luca a ales-o pe această femeie și boala ei, ca să ne arate că Mântuitorul Iisus Hristos ne-a ridicat pe toți oamenii trăitori în această lume din «gârbovirea» aceasta, din aplecarea acesta spre cele de jos!
“Fapta cea bună arată dragostea noastră, arată interesul nostru pentru cei de lângă noi”
În continuare, Chiriarhul Eparhiei Olteniei a dezvoltat ideea că prin vindecarea acestei femei gârbove, Mântuitorul Hristos ne arată că noi trebuie să ne ridicăm la ceruri, iar dacă am fost legați de aceste patimi lumești, prin ispitirea diavolului, bineînțeles că trebuie să-L chemăm pe Dumnezeu ca să ne îndrepte spre cele cerești. Și chiar dacă s-au găsit și unii care să condamne această minune a Mântuitorului Iisus Hristos, care să arate că legea seacă și legea «rece» a Vechiului Testament interzice asemenea vindecări într-o zi de sâmbătă, Mitropolitul nostru a replicat cu înțelepciune: “Dar, Mântuitorul Hristos, Cine este El? Nu este El Cel Care a făcut Legea și a dat-o poporului Israel? Mântuitorul Hristos săvârșește această minune sâmbăta, ca să arate că nu mai suntem legați de ziua sâmbetei! Și că sâmbăta a trecut! A venit ziua Învierii, Ziua Domnului, care este Duminica! Dintre toate zilele pe care noi le avem de parcurs în viața noastră, singura zi care se numește a Domnului este Duminica! Ea este ziua 
Domnului, pentru că în această zi a Înviat Mântuitorul Hristos! În această zi ne-a eliberat din moarte și stricăciune și ne-a ridicat în Împărăția Tatălui Ceresc, prezentându-ne pe fiecare dintre noi ca frați ai Săi și surori ale Sale, prezentându-ne ca pe niște copii ai Tatălui Ceresc! De aceea, spune Mântuitorul, că dezlegarea pe care El o face sâmbetei este cu adevărat depărtarea acestei sărbători din viața noastră și așezarea Duminicii ca zi de sărbătoare pentru creștinătatea noastră ortodoxă. Deci, Mântuitorul Hristos arată că fapta cea bună pe care El o săvârșește, nu are niciodată limită și nici hotar! Căci, dacă este dat omului să dezlege animalul său de la iesle și să-l ducă la apă, cu atât e mai prețios să facem fapte bune! Chiar și atunci când trebuie să ținem sărbătoarea. Pentru că fapta cea bună arată dragostea noastră, arată interesul nostru pentru cei de lângă noi”!
“La Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, ne vom bucura de Crăciunul fericit și binecuvântat”
În încheierea minunatului său cuvânt de aleasă învățătură duhovnicească, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a subliniat semnificația zilei și a sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, concluzionând următoarele: “Sfântul Nicolae, de astăzi, câte fapte bune are? Câte virtuți are? Cât a lucrat pentru noi, că de oriunde l-am privi, am avea să vedem ceva luminos, să vedem ceva frumos, să vedem ceva dumnezeiesc! Dacă îl privesc copiii, văd părintele bun care aduce daruri. Dacă îl privesc adolescenții, îl văd pe părintele care se îngrijește de viața lor și îi salvează de la desfrânare, de la toate patimile, așa cum le-a salvat pe fecioarele acelea pe care tatăl lor, fiind sărac, se gândea să le dea la desfrânare, dar Sf. Nicolae a intervenit prompt și i-a ajutat la momentul acela de răscruce, ca să nu păcătuiască și să nu greșească! Dacă îl privesc oamenii politici pe Sf. Nicolae, au ce să vadă la el! Pentru că este omul dreptății, omul care nu lasă cumva cumpăna înspre nedreptate, înspre compromis sau înspre altceva! Dacă îl privesc cei căsătoriți pe Sf. Nicolae, văd la el atâta bunătate, atâta credință, atâta grijă față de familie, pentru că familia este centrul, este locul în care noi învățăm cum tebuie să fim oameni! Unde învățăm rugăciunea? Unde învățăm smerenia? Unde învățăm milostenia? Unde învățăm frica de Dumnezeu? Bineînțeles, că și dacă părinții o au! Pe Sf. Nicolae îl privim și noi, clericii, preoții, pentru că vedem în el pe părintele ierarh, pe părintele arhiereu al Mântuitorului Hristos, care apără credința, care apără valoarea, care apără tradiția, care apără învățătura sfântă a bisericii, atât de rîvnitor și zelos, că de multe ori se spune că Sf. Nicolae, când a văzut pe Arie ereticul că bate câmpii și îl răzvrătește pe popor, i-a tras o palmă! Pentru că învățătura lui era atât de corectă și sfântă, încât era ca o lovitură adresată sectarilor, ereticilor care permanent răzvătesc poporul Lui Dumnezeu! Așadar, îl avem pe Sf. Nicolae, de astăzi, ocrotitorul multora dintre noi, ajutătorul celor aflați în nevoi, ajutătorul celor săraci, al văduvelor și al văduvilor, al tuturor celor care nu au unde să lucreze, al tuturor celor care nu au nici un ajutor în viața noastră! Pe toți aceștia, Sf. Nicolae îi ocrotește, îi ajută și îi îngrijește.
Deci, în această zi sfântă a bisericii dumneavoastră, săvârșim sfințirea lăcașului sfânt și Îi mulțumim Lui Dumnezeu, și Sfântului ierarh Nicolae și Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul acestei biserici și al neamului nostru, pentru această sfântă zi! Felicităm pe toți cei care au contribuit la această lucrare frumoasă și-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească însutit și înmiit! Vă felicităm pe dumnevoastră, cei prezenți, și vă dorim să aveți un post binecuvântat, să aveți pace și liniște sufletească și să parcurgeți în continuare în evlavie, în credință, în iertare și zilele următoare, până la Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, când ne vom bucura de Crăciunul fericit și binecuvântat, dar și de celelalte sărbători care se aștern una după alta, până la anul viitor, și apoi, până la sfârșitul vieții noastre! Facă Bunul Dumnezeu ca Harul Său să fie permanent în viața noastră, întru Preamărirea Preasfintei Treimi, a Tatălui, a Fiului și a Sântului Duh, Amin”!
Profesor, Vasile GOGONEA
