Una dintre marile probleme ale guvernanţilor, investitorilor şi achizitorilor deopotrivă de după instalarea noului regim de la 1989 şi până acum, a fost sistemul de achiziţii publice din România, reglementat prin legi, modificate la anumite intervale de timp, pentru a se ajunge la o formă viabilă şi acceptabilă pentru legiuitori şi toţi participanţii de pe piaţa achiziţiilor de bunuri şi servicii, deziderat la care nu s-a ajuns nici la ora actuală. Noul proiect de lege aprobat de Guvern în urmă cu două zile preia mai multe prevederi din legislaţia europeană în domeniu, în primul rând eliminarea condiţiei suficiente şi obligatorii de „preţul cel mai scăzut”. Astfel, se urmăreşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, luându-se în calcul costul întregului ciclu de viaţă al produsului, serviciului sau al lucrării, autoritatea contractantă urmând să atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. O altă ţintă a noului proiect de lege este înlăturarea disfuncţionalităţilor întâmpinate în aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice din prezent, prin aplicarea unor proceduri simplificate şi stabilirea unor praguri valorice mai mici decât cele actuale şi decât cele comunitare. Pragurile stabilite sunt: 22 908 118 de lei pentru achiziţiile publice de lucrări, 591 918 de lei pentru achiziţia de produse şi servicii şi 3 312 975 de lei pentru contracte de servicii cu caracter social, sănătate, învăţământ, etc. Până în prezent, iniţierea contractelor atribuite putea fi întârziată luni de zile prin contestaţii cu suport mai mult sau mai puţin real. După soluţionarea contestaţiilor, preţurile la materiale, manoperă, utilaje şi transport puteau fi altele decât cele înscrise în oferta aprobată, termenele de execuţie trebuiau decalate, în concluzie, derularea contractului era cu mult îngreunată şi se ajungea la alterarea relaţiilor contractuale. Cel mai mare avantaj prezentat de noul proiect de lege este cel al împărţirii investiţiei în loturi (pentru valori mari), de aici posibilitatea participării unui număr cât mai mare de ofertanţi. Se elimină astfel practica întocmirii caietelor de sarcini „cu dedicaţie”, cazuri în care condiţiile impuse erau respectate numai de o mică parte a participanţilor la procedurile de achiziţii publice (cifră de afaceri, dotare, experienţă anterioară, susţinere financiară din partea altor firme, etc.). S-a stabilit noua valoare pentru care autoritatea contractantă poate achiziţiona direct produse sau servicii: 66 259,5 de lei fără TVA pentru produse sau servicii şi 265 038 fără TVA pentru lucrări. O altă noutate, care diminuează cu mult efortul ofertanţilor participanţi la o procedură de atribuire, este că, toţi ofertanţii vor depune iniţial un document unic de achiziţie în format electronic. Se elimină astfel documentaţiile stufoase, numai ofertantului de pe primul loc urmând să i se solicite documentaţia care atestă îndeplinirea condiţiilor impuse în documentele achiziţiei. În noul proiect de lege este prevăzută posibilitatea efectuării de plăţi directe către agenţii economici cu calitate de subcontractanţi, dar şi posibilitatea înlocuirii acestora pe durata derulării contractului. Conflictele de interese care pot apărea pe durata derulării contractului se încadrează în prevederile finale ale noului proiect de lege. Mecanismul de evaluare a ofertelor propus va duce la redefinirea procesului de achiziţie publică în România. Acestă importantă schimbare în domeniul achiziţiilor publice are loc pe fondul clasificării României pe locul 37 în topul mediului de afaceri (de la locul 49 în topul anterior) şi a clasificării ţării noastre pe locul I la comerţul electronic şi VII la accesarea creditelor. În judeţul Gorj funcţionează mari agenţi economici, de stat şi privaţi, a căror activitate va fi influenţată preponderent pozitiv de noua lege a achiziţiilor propusă de Guvernul României, condus de Victor Ponta, printre altele şi senator de Gorj.
A.Pop
