Domnule Preşedinte,
De ani de zile, organizaţii mai mari sau mai mici ale medicilor de familie, medici de familie fără vreo afiliere organizaţională, persoane private, încearcă din răsputeri să participe, în conformitate cu normativele în vigoare, după puterile şi cunoştinţele proprii, la elaborarea de către dumneavoastră a unui act de reglementare a furnizării de servicii medicale în medicina primară.
De ani de zile, nimeni dintre cei chemaţi la consultări sau care, fără a fi fost solicitaţi, au încercat să-şi aducă contribuţia la un act normativ normal, nu a fost luat în seamă în mod serios. De fiecare dată orice iniţiativă venită în sprijinul transformării Contractulu-cadru şi a Normelor metodologice de aplicare a sa, dintr-un „ţarc al dresurii cu biciul”, într-un loc prietenos, de promovare a parteneriatului bilateral în spiritul avantajului reciproc, a fost înlăturată de sintagma, „nu se poate”. De ce nu se poate, cine nu poate, astea nu le spune nimeni, niciodată, nimănui.
Am sperat, Domnule Preşedinte, că ultima garnitură de conducere a treburilor Casei Naţionale de Sănătate, acum sarcina dumneavoastră va fi şi cea care va produce schimbarea atitudinii instituţiei. De fiecare dată, iar ceea ce se petrece acum o dovedeşte, nimic nu poate distruge structura „împietrită în proiect” a gândirii funcţionarilor ce participă, an de an, (oare sunt condamnaţi pe viaţă să facă acelaşi lucru!?) la elaborarea Contractului-cadru şi a Normelor. Această atitudine păguboasă, complet lipsită de sens, nu duce decat la înrăutăţirea relaţiilor profesionale între medicii de familie şi sistemul asigurărilor de sănătate, cel care va suferi în ultimă instanţă fiind asiguratul, adică cetăţeanul care plăteşte contribuţia la sănătate astfel încât instituţia asigurărilor să facă tot ce este necesar pentru ca viaţa şi sănătatea să-i fie protejate.
Credem, Domnule Preşedinte, că expertiza care vă recomandă, în virtutea unei îndelungate activităţi în structurile de conducere ale sistemului de asigurări de sănătate, vă va permite o abordare mai puţin rigidă a propunerilor de îmbunătăţire a cadrului de reglementare a furnizării de servicii medicale în medicina primară şi astfel, să aducem un plus calitativ activităţii noastre.
Domnule Preşedinte, suntem nevoiţi să apelăm la această modalitate, oarecum neobişnuită, de a vă aduce la cunoştinţă punctul nostru de vedere, pertinent credem noi, deoarece, fiind o asociaţie patronală neafiliată la vreo organizaţie naţională, suntem opriţi de a ne face cunoscută poziţia, direct şi nemijlocit, privind relaţia contractuală dintre sistemul asigurărilor de sănătate şi furnizorul de servicii medicale independent, nesupus vreunei norme imperative cu extindere colectivă de către o prevedere din codul muncii, eronat interpretată, ce se referă exclusiv la conceptul de reprezentativitate aplicabil organizaţiilor sindicale şi patronale participante la elaborarea „contractului colectiv de muncă”, situaţie inexistentă în cazul consultărilor pe care CNAS le are în vederea elaborării Contractului-cadru.
Credem că, în cazul consultărilor pentru elaborarea Contractului-cadru, o bază cât mai largă de consultări reprezintă un capital de informaţii, cu atât mai valoros, cu cât numărul şi calitatea celor consultaţi este mai importantă.
În acest sens, îmi permit să vă transmit observaţiile Asociaţiei patronale a medicilor de familie Gorj, referitoare la modificări normative ce se impun, din perspectiva noastră, spre o abordare optimă a activităţii de medicină primară.
A. Contractul-cadru:
a) Activitatea de elaborare a Contractului-cadru, document numit ca atare şi elaborat de către C.N.A.S. în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, Art.217, pct.(2) se finalizează printr-o Hotărâre de Guvern ce conferă documentului caracterul de „act normativ special” ce derogă de la reglementările generale, condiţionate în Art. 1176 Noul Cod Civil, înscriindu-se în prevederile Art.10 din Noul Cod Civil, caz în care ne aflăm în faţa unei norme fără vreo legătură cu prevederile Art. 1176 Noul Cod Civil, situaţie care impune, pentru a nu se crea confuzii sau pentru a se evita interpretări, schimbarea titulaturii de Contract-cadru documentului în cauză.
b) Credem că actul normativ elaborat de dumneavoastră păcătuieşte prin înşiruirea de prevederi punctuale a cărei rezultantă o constituie metamorfozarea unor documente ulterioare, într-un amalgam de obligaţii, multe inutile, chiar aberante, imposibil de aplicat în mod specific fiecărei categorii de furnizori, dar şi fiecărui furnizor în parte. Aceste documente, esenţiale în furnizarea de servicii medicale, decurg în mod necesar din prevederile actului normativ propus de dumneavoastră, elaborarea lor trebuind să se facă prin negociere bilaterală.(în cazul cabinetelor de medicină primară „contractul de furnizare de servicii medicale în medicina primară”)
c) În spiritul celor mai sus menţionate, vă sugerăm, Domnule Preşedinte, să consideraţi ca fiind elemente esenţiale pentru contractare, singurele care ar trebui să se constituie în substanţa documentului normativ elaborat de CNAS şi intitulat Contract-cadru, următoarele elemente:
1. criterii de eligibilitate;
2. pachetele de servicii asigurate, elaborate în condiţiile Legii 95/2006;
3. procentajul sumelor disponibilizabile din FNUASS, în vederea decontării serviciilor medicale de medicină primară efectuate;
4. încheierea, în vederea furnizării de servicii medicale în medicina primară, de contracte bilaterale, între furnizor şi Casa de asigurări judeţeană, în conformitate cu prevederile Art.1168 din Noul Cod Civil.
5. dreptul Caselor de asigurări judeţene de a stabili sancţiuni, în situaţia nerespectării condiţiilor de derulare a contractelor încheiate între Casele judeţene şi furnizori, precum şi dreptul furnizorilor de a contesta sancţionarea precum şi dreptul de a se adresa instituţiilor competente în vederea soluţionării litigiilor cu Casele de asigurări, la care sunt parte.
B. Norme metodologice de aplicare a Contractului-cadru.
Activitatea de elaborare este sarcina CNAS conform prevederilor Legii 95/2006, Art.217, pct.(5)
Considerăm că Normele metodologice de aplicare a actului normativ numit în continuare „Contract-cadru”, în vederea îndeplinirii rolului pe care îl au în derularea corectă a actelor normative, în niciun caz nu trebuie să se constituie într-o legislaţie paralelă, uneori contradictorie normativului ci, în mod firesc, ar trebui să-şi îndeplinească rolul de explicitare şi eventual completare a normei, în spiritul şi litera ei.
În acest sens, „Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru” trebuie să urmărească, sub aspectul explicitării corecte şi complete a prevederilor „Contractului-cadru”, acele elemente ce se instituie în „elemente esenţiale desfăşurării activităţii de furnizare de servicii medicale”:
1. Condiţii de eligibilitate nediscriminatorii, cu referire directă şi exclusivă la dreptul furnizorului de a asigura doar servicii medicale asiguraţilor, în condiţii standard, impuse de actul normativ numit Contract-cadru.
2. Enumerarea serviciilor cuprinse în pachetele de servicii ce fac obiectul contractului, precum şi condiţiile de furnizare în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, (Notele explicative/limitative) în concordanţă deplină cu prevederile documentelor ce reglementează activitatea medicală ca activitate liberală independentă şi drepturile pacientului.
3. Stabilirea modalităţii de plată a serviciilor medicale în medicina primară, furnizate, raportate şi însuşite de către Casa de asigurări judeţene, conform obiectului contractului de furnizare de servicii medicale în medicina primară, cu încadrarea sumelor plătibile în fondurile alocate cu această destinaţie, în mod explicit.
4. Model de contract, conform Art.1168 Noul Cod Civil, privind „Contractul de furnizare de servicii medicale în medicina primara” ale cărui elemente nenegociabile sunt prevăzute exclusiv de „Contractul –cadru”.
5. Prezentarea standardelor de calitate privind calitatea serviciilor furnizabile în cadrul pachetelor de servicii medicale în medicina primară în conformitate cu Legea 95/2006, Art.207, pct.(3), lit.c.
6. Stabilirea situaţiilor concrete de sancţionare a furnizorilor de servicii medicale, nivelul maxim al acestor sancţiuni, modalitatea de contestare a acestora, precum şi recunoaşterea dreptului inalienabil al furnizorului de a solicita constatarea unor nerespectări contractuale în sarcina Caselor de asigurări, de către organisme competente, precum şi de contestare a sancţiunilor pe care Casa de asigurări judeţene înţelege să le aplice furnizorului considerat ca fiind în culpă pe baza unor indicii evidente.
C. Contractul de furnizare de servicii medicale în medicina primară
1. Modelul, conţinând „elementele esenţiale”, nenegociabile, ale contractului tip conform Art.1168 Noul Cod Civil, este elaborat de către CNAS şi publicat în Norme.
2. Transformarea modelului de contract conform Art. 1168 Noul Cod Civil, în Contract de furnizare de servicii medicale în medicina primară, în urma negocierii acestuia la nivelul fiecărei Case de asigurări şi furnizor sau reprezentant al acestuia.
În speranţa că am reuşit să vă trezesc interesul pentru un Act normativ funcţional şi prietenos, pentru elaborarea unor Norme metodologice a căror menire se regăseşte în sintagma “de aplicare a Contractului-cadru” şi nu în modificarea acestuia cu singurul scop de a permite prezervarea unor privilegii la limita legalităţii şi, de ce nu, în situaţii extreme, a unor ilegalităţi,
Vă rog să agreaţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei mele consideraţii.
Dr. Mihail Moisescu Preşedinte al Asociaţiei Patronatului Medicilor de Familie Gorj
