De Ziua Probaţiunii în România, eveniment sărbătorit în fiecare an pe data de 3 septembrie, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj a împlinit 11 ani de la înfiinţare. Acest Serviciu are 5 angajaţi, toţi licenţiaţi, în drept, asistenţă socială şi psihologie.
În cei 11 ani de existenţă, consilierii de probaţiune au intrat în contact cu mii de oameni. Statistic vorbind activitatea serviciilor de probaţiune a crescut de la un an la altul. Astfel, dacă ar fi să ne referim spre exemplu doar la numărul persoanelor aflate sub supraveghere la nivel naţional, acesta a crescut de la 314 în anul 2000 la 14889 la sfârşitul lunii iunie 2012. O evoluţie asemănătoare se înregistrează şi sub aspectul numărului de solicitări de referate de evaluare de la 397 în anul 2000 la 7806, în cursul anului 2011. Este de observat aici că această evoluţie ascendentă a volumului de activitate înregistrat de serviciile de probaţiune s-a înregistrat pe fondul descreşterii numărului total de persoane condamnate. Raportându-ne la activitatea SP Gorj, cifrele statistice înregistrate arată că, din anul 2001 şi până în prezent, aici au fost întocmite un număr total de 1.600 de referate de evaluare, iar alte 509 persoane s-au aflat în evidenţele Serviciului ca fiind condamnate la o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, din care doar 25 de persoane au recidivat. În prezent Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj are în evidenţă 197 de persoane condamnate la o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere.
Muncă multă
Munca celor 5 consilieri de probaţiune gorjeni se împarte între întocmirea referatelor de evaluare, supravegherea persoanelor condamnate cu executarea pedepsei în comunitate, oferirea de asistenţă şi consiliere la cerere persoanelor aflate în supravegherea serviciului, consilierea victimelor unor infracţiuni, participarea la audierea minorilor, în faza de cercetare penală şi în cea de judecată, la cauzele cu reţinere sau arestare minori, participarea la comisiile de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Târgu-Jiu, colaborarea cu partenerii din comunitate în acţiunile menite a contribui la prevenirea recidivei şi derularea de programe de asistenţă şi consiliere individuale sau de grup, etc.
Instanţa poate să ceară, atunci când consideră necesar şi un referat de evaluare a inculpatului, care, în cazul minorilor, este obligatoriu. Astfel, consilierii iau legătura cu familia acestuia, cu profesorii, atunci când este cazul, cu colegii de muncă sau cu orice persoană care poate oferi informaţii relevante pentru caz. Un referat se întinde pe patru-cinci pagini, însă activităţile desfăşurate pentru întocmirea unui referat de evaluare, pot dura chiar şi două săptămâni. Dacă persoana care a comis o infracţiune primeşte o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, consilierul de probaţiune va urmări modul în care acesta respectă măsurile şi obligaţiile impuse de instanţa de judecată. Au loc întâlniri periodice cu persoana care a săvârşit fapte penale şi cu familia sa, se efectuează vizite atât la domiciliu, cât şi la locul de muncă, la şcoală, dacă nu are studiile terminate şi există o colaborare permanentă cu Poliţia, cu Primăria sau cu familia. Cel mai uşor se lucrează cu persoanele care sunt la prima abatere. La fel e şi cu adolescenţii şi tinerii, cărora vârsta le permite asimilarea de comportamente dezirabile social. Dar reabilitarea în totalitate depinde de mai mulţi factori, printre care şi modul în care familia ştie să gestioneze întreaga situaţie. În plus, dacă ne referim la adolescenţi, grupul de prieteni din care face parte, e un factor de reper pentru ei. Şi efectele pe care perioada de penitenciar le-a lăsat asupra unei persoane sunt extrem de importante. Contează cât a stat, preocupările avute, gradul de adaptabilitate, valorile pe care le importă din acel mediu. Sunt mulţi factori care trebuie analizaţi şi evaluaţi. Şi asta pentru că mulţi condamnaţi sunt tentaţi să aleagă acelaşi drum, pentru că se pot lovi de respingerile celor din jur. Consilierii identifică factorii care au condus la apariţia infracţiunii şi îi învaţă pe beneficiari cum să-si rezolve problemele, iar acest lucru este posibil doar printr-o atitudine de acceptare, înţelegere, acordarea de încredere şi nediscriminare.
A.S.
