Faptul că reprezentantul UDMR la Curtea Constituţională a votat împotriva propunerilor de tăiere a pensiei cu 15 % ne-a demonstrat nouă că adevăraţii profesionişti respectă litera şi spiritul legii.
Mulţi spun că la mijloc ar fi fost o înţelegere, dar un profesionist adevărat nu intră în jocuri murdare, atâta vreme cât îşi face profesia cu devotament. Am putea exagera, creditându-l pe acest judecător cu o valoare mai mare decât o minoritate din aceeaşi Curte Constituţională care a votat ca şi cum n-ar fi citi Constituţia, dar, desigur, o asemenea apreciere nu face cinste niciunei instituţii a statului român. La fel şi legile produse de Parlament nu fac nicio cinste Parlamentului a cărui îndeletnicire de bază este tocmai facerea legilor. Dar noi am văzut ce fac parlamentarii în timpul şedinţelor, pe ce ia banii şi, în acelaşi timp, ar trebui să înţelegem din cauza cui se scufundă naţiunea română an de an.
Eu nu-l iubesc pe Traian Băsescu, dar sunt obligat să-l respect şi să-i dau dreptate atunci când cere reducerea numărului de parlamentari pentru că există prea mulţi băieţi aleşi care taie frunze la câini. Unii dintre ei se mai trezesc şi mârâie unii la alţii ca nu cumva instituţia dreptului la replică să-şi piardă importanţa cuvenită. Din păcate sunt obligat să observ că prin împărţirea judeţului Gorj în şase colegii pentru deputaţi şi două colegii pentru Senat, ţinutul în care locuiesc eu nu are decât reprezentare senatorială. Ion Ruşeţ fiind prezent şi la bine şi la rău printre cei care l-au ales sau au votat împotriva lui cu respectul egal pentru fiecare. Deşi stă la câteva blocuri de mine şi eu umblu destul de mult prin oraş şi printre oameni, nu l-am mai văzut de un car de vreme pe Sever Militaru, deputatul colegiului 4 Gorj şi nici nu am auzit vorbindu-se, de bine sau de rău, despre el.
Aşa reprezentare politică să tot aibă Motru cât o exista politică parlamentară în rom. Ceea ce este curios însă este faptul că instituţiile statului îl plătesc pe deputat şi cu indemnizaţie şi cu cazare şi cu sume forfetare despre care sunt foarte curios să înţeleg în ce direcţie merg pentru că (nu-i aşa?) deputatul este o persoană publică, care se hrăneşte din taxele şi impozitele naţiunii şi care consumă foarte, foarte, foarte mult. Recomand celor care fac legi să transfere sumele cheltuite din bugetul naţional pentru deputaţi în bugetele locale, astfel ca deputatul să colecteze de la toate primăriile pe care le reprezintă în parlament ceea ce merită. Poate că de aici ar rezulta şi banii pentru acoperirea majorării TVA-ului şi a altor biruri, iar deputaţii ar trebui să vină în lumea de jos şi să mai contribuie la propăşirea ei cu câte ceva ca să nu fie izgoniţi cu pietre. Un asemenea lucru ar aduce politicul la cetăţean, iar cetăţeanul n-ar mai da mandatul oricărui orgolios politic care uită după ce a fost ales pentru ce a primit votul de încredere şi pleacă imediat să transforme demnitatea în putere la purtător. Concomitent alesul şi-ar face un titlu de glorie, invitându-i pe ceilalţi aleşi la schimburi de experienţă, altfel există zone din GJ unde nu vin decât candidaţii. Din acest punct de vedere, îl rog pe Traian Băsescu public să taie sforile importanţei parlamentare şi să deschidă culisele secretomaniei din jurul mandatelor de deputaţi şi de senatori pentru că toată starea de rău a României se poate încheia brusc atunci când adevărul iese la suprafaţă.
Constantin BUNILĂ
