Organizată în zilele de 26 și 27 septembrie 2015, de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, în parteneriat cu Liceul de Arte «Constantin Brăiloiu», cu Primăria Runcu şi cu asociaţii culturale din Arcani, cea de a XVI-a ediţie a Simpozionului «Satul românesc – sat european» a fost consacrată unor prestigioase personalități care au marcat spiritualitatea gorjeană în ultimul veac și cultura populară din această minunată vatră a civilizației noastre!
În prima zi, la Runcu, a fost evocată împlinirea a 85 de ani de la realizarea celor dintâi cercetări de folclor din Gorj, fiind vorba și de prima înregistrare de cântece gorjeneşti, pe fonograf, de către etno-muzicologul Constantin Brăiloiu, membru al echipei de cercetare sociologică ce s-a aflat în această comună, între anii 1932-1936 și care a fost coordonată de către Profesorul Dimitrie Gusti, întemeietorul și mentorul Școlii monografice de la București, iar în cea de-a doua zi, în sala de consiliu de la Primăria Arcani, a fost omagiat prestigiosul dascăl, cercetător al folclorului de pe Valea Jaleșului și animator cultural, Grigore Pupăză, de la a cărui naştere s-au împlinit 100 de ani și care este considerat întemeietorul primului muzeu sătesc din Gorj.
“Există un adevărat «spirit Brăiloiu» pentru creatorul etno-muzicologiei din țara noastră”
Așadar, sâmbătă, 26 septembrie 2015, Primăria Runcu a fost gazda deschiderii simpozionului, asigurându-se condiții minunate prin strădania d-nei secretar Camelia Vlăduț, mai ales că prin alocuțiunile lor, cei prezenți au pornit de la premisa că “există un adevărat «spirit Brăiloiu», deoarece creatorul etno-muzicologiei din țara noastră, cu adânci rădăcini în familia boierului Cornea Brăiloiu, așa cum avea să precizeze d-l Ion Cepoi, chiar în urmă cu 85 de ani s-a aflat în această zonă extrem de bogată a culturii populare românești”, iar ecoul acestui simpozion și anvergura problemelor dezbătute, așa cum avea să accentueze domnia sa, a făcut ca însăși titulatura manifestării să se adapteze cerințelor moderne și să se treacă de la «Satul românesc – sat tradițional» la «Satul românesc – sat european»! La rândul său, domnul profesor Viorel Gârbaciu a reiterat faptul că etno-muzicologul Constantin Brăiloiu este un adevărat deschizător de drumuri într-un domeniu de o mare importanță în privința cunoașterii poporului nostru, fiind un precursor care a pus bazele muzicii țărănești de taraf din Gorj. În cuvântul său, domnul profesor univ. dr. Ion Mocioi a pornit de la faptul că Brăiloiu “a fost un pic gorjean prin străbunicii lui”, dar va rămâne în istorie prin faptul că a dezvoltat metodologia elaborată a folclorului muzical din țara noastră, dovedindu-se un mare savant, dar și «un mare boier», cu toate că a murit sărac, fiind primul cercetător care în 1937 a folosit fonograful electric! Va trebui să ne gândim la un simpozion anual «Constantin Brăiloiu», a propus d-l Mocioi, pornindu-se de la ideea că în viziunea lui Brăiloiu, însăși muzica pe care o numim cultă își află originea în muzica religioasă, iar nu întâmplător, marele teoretician al structuralismului etnologic, Claude Lévi Strauss, îl considera pe Brăiloiu, unul dintre cei mai inteligenți oameni pe care i-a întâlnit vreodată! Domnul profesor Zenovie Cârlugea ne-a spus că în adâncul său, cultura populară este expresia sacralității satului românesc, iar Părintele preot Ion Popescu a punctat faptul că “esența educației constă în cultul eroilor și al sfinților”, în pofida faptului că azi ne întristează drama destrămării familiei! Organizatorii simpozionului au prezentat în final seria nouă nr.27, din septembrie 2015 a Revistei «Crinul Satelor» și ca un fapt deosebit, a fost apreciată editarea primei hărți culturale a județului Gorj!
“E o mare cinste pentru locuitorii Jaleșului și pentru familia mea, că azi sărbătorim acest minunat eveniment”
Duminică, 27 septembrie 2015, sala de consiliu a Primăriei Arcani s-a dovedit gazda ospitalieră a unui amplu moment evocator «Profesor Grigore Pupăză», pe care îl putem considera un moment fascinant și emoționant prin alocuțiunile celor care au avut ceva de spus, dar în același timp, un «remember» patetic și destăinuitor, prin prestația distinsă a moderatorului de simpozion, nimeni altul decât profesorul Dan 
Pupăză, fiul celui omagiat. Cu acest prilej, domnia sa avea să spună: “E o mare cinste pentru locuitorii Jaleșului și pentru familia mea, că azi sărbătorim acest minunat eveniment! De fapt, «povestea» întâlnirii noastre de astăzi, începe cu mulți ani în urmă, de la discuția cu doi oameni de inițiativă, dar imboldul care mi-a fost transmis e de la prietenul meu, Ion Popescu-Brădiceni, de aceea, calea timpului care «înoată» pe Jaleș, sperăm să ne însoțească și în viitor! Să știți că în timpul războiului, tatăl meu a luat o bucată de pământ din Basarabia, pe care am păstrat-o zeci de ani în bibliotecă, iar apoi a sădit-o la noi în grădină”! De altfel, se poate spune că alocuțiunile celor aflați în sală și recitările de poezii au constituit momente de adevărată revelație a spiritului creator și al comuniunii de idealuri și aspirații ale celor prezenți! După ce d-l profesor Ion Cepoi a subliniat că scopul simpozionului este acela de a cunoaște mai bine oamenii și locurile pe care aceștia le-au înnobilat cu mintea lor sclipitoare, cu toate că uneori suntem în situația să deplângem starea precară a satului românesc, d-l prof. Viorel Gârbaciu a ținut să amintească faptul că: “E bine să ne cunoaștem și să ne cinstim înaintașii, pentru că numai oglindindu-ne în imaginea lor și în faptele lor, noi putem să mergem mai departe! Profesorul Dan Pupăză s-a străduit și chiar s-a jertfit pentru a scoate la lumină împlinirile tatălui său, motiv pentru care noi sărbătorim, azi, o personalitate de prim rang a culturii gorjene”! După ce prof. Eugen Velican a precizat că “Grigore Pupăză a fost un profesor cu vocație de cercetător”, prof. Ion Priescu a apreciat că “Giurică Pupăză a împletit cinstirea locurilor natale, cu propria lui viață, iar prin aceasta, el a rămas «acasă», aspect pe care l-a întărit și d-l col. Dumitru Dănău, care a considerat că “Grigore Pupăză este un «giuvaer» deosebit într-un șirag de briliante, un «stejar» în solul bogat al Văii Jaleșului”!
“Grigore Pupăză este o strălucită expresie a spiritului gorjean și a sufletului
românesc, iar prin aceasta, el se dovedește o «paradigmă» a speranței”
Cu glasul său de stentor care convinge prin timbrul vocal și prin profunzimea argumentului, d-l prof univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni a accentuat ideea că “Grigore Pupăză este o strălucită expresie a spiritului gorjean și a sufletului românesc, iar prin aceasta, el se dovedește o «paradigmă» a speranței”, așa cum de altfel avea să menționeze și fostul «ministru al culturii din Gorj», lector univ. dr. Ion Sanda, în opinia căruia “Grigore Pupăză a fost un dascăl care a strălucit la catedră, ca și în inimile oamenilor”!
Merită amintită și aprecierea doctorului Doru Fometescu, cel care adresându-se moderatorului simpozionului, profesorul Dan Pupăză, i-a spus tranșant: “Sunteți un vizionar, ca și tatăl dumneavoastră, ceea ce ne dovedește că întotdeauna cultura vine din adâncuri, că ea înseamnă o conlucrare între artă, știință și religie”! Printre spusele celor de pe urmă vorbitori, am reținut alocuțiunea viceprimarului Dan Coiculescu, o intervenție plină de vervă și de accente sacramentale, cu aspecte de fapte pitorești și pe alocuri inedite, cel care a precizat că în urma inițierii la nivelul comunei a unui «studiu» despre populație, s-a constatat că “ne aflăm pe primul loc în țară în privința numărului de intelectuali raportat la numărul de locuitori, iar aceste lucruri cred că radiază de la vechii intelectuali, printre care și d-l Grigore Pupăză, de la care am păstrat cuvintele pe care ni le-a spus, atunci când ne-a întâlnit pe mai mulți copii în stradă: «Să nu uitați niciodată că în viață, cea mai grea haină e prostia, de aceea, să învățați carte»!(sic!!). În partea consacrată concluziilor simpozionului de la Arcani, inspiratul și destonicul moderator al manifestării, prof. Dan Pupăză a ținut să amintească semnificația lansării cărților: «Dascălii, averea României» şi «Contribuţii la monografia folclorică a Văii Jaleşului», semnate de Grigore Pupăză și apărute la Editura CJCPCT Gorj, ceea ce înseamnă, în opinia domniei sale, că întotdeauna: “Comunicarea cu înaintașii noștri se realizează prin ceea ce ne-au lăsat moștenire, iar pentru la anul, promit că voi prezenta o carte despre tensiunile prin care a trecut tatăl meu, Grigore Pupăză, mai ales că tensiunile sunt obstacole care ne marchează viața! Cred că pentru ziua de astăzi, văzându-ne de acolo, de sus, din cer, tatăl meu se bucură”, a încheiat cu glasul domol și cu ochii ușor înrourați, profesorul Dan Pupăză!
Profesor, Vasile GOGONEA
