Societate

“2 IUNIE – ZIUA NAŢIONALĂ PENTRU ADOPŢIE” – Monitorizarea post-adopţie şi urmările adopţiei

 | 02 iunie 2015, 00:00 | 0 comentarii | 

De îndată ce sentinţa civilă de încuviinţare a adopţiei interne a rămas definitivă, familia adoptatoare se poate adresa serviciului de stare civilă competent, pentru emiterea noului certificat de naştere pentru copilul adoptat, în care adoptatorii sunt trecuţi ca părinţi fireşti. Vechiul act de naştere se va păstra, menţionându-se pe marginea acestuia, întocmirea noului act. Astfel, adoptatorii au faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său, iar copilul adoptat are faţă de familia adoptatoare drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană faţă de părinţii săi fireşti.

Semnatura eletronica CertDigital

Monitorizarea evoluţiei copilului şi a noii familii
Odată încuviinţată adopţia, conform legislaţiei în domeniul adopţiei, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) de la domiciliul copilului, prin specialiştii serviciului de specialitate (Serviciul Adopţii şi Postadopţii), monitorizează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.
În perioada monitorizării postadopţie, vizitele sunt efectuate, o dată la trei luni, vizite în cadrul cărora se urmăreşte dezvoltarea ataşamentului şi dinamica familiei, identificarea eventualelor dificultăţi în dezvoltarea copilului, informarea familiei cu privire la particularităţile etapelor de dezvoltare ale copilului, precum şi la alte teme de interes, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei adoptatoare. Această perioadă le oferă adoptatorilor prilejul să discute despre toate dificultăţile pe care le întâmpină şi să primească ajutor înainte să apară o situaţie de criză. De asemenea, specialiştii care monitorizează familia în perioada de post-adopţie acompaniază familia şi copilul în primii lor ani împreună şi le oferă tot sprijinul de care au nevoie în anumite momente mai dificile. La finalul fiecăreia dintre vizite se întocmeşte un raport trimestrial în care se consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre copil şi adoptatori.
După această perioadă de monitorizare, responsabilul de caz întocmeşte un raport final de închiderea cazului. În funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, se poate propune continuarea monitorizării post-adopţie, dacă se consideră că acest lucru este în interesul copilului.
După închiderea cazului, nu se mai urmăreşte evoluţia copilului în familia adoptatoare, dar dacă familia consideră necesar, se poate adresa oricând profesioniştilor pentru a beneficia de diferite tipuri de servicii de sprijin (de exemplu, servicii de informare şi consiliere, grupuri de suport pentru copii şi părinţi, cursuri pentru dezvoltarea abilităţilor parentale, sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopţia sa).

Copilul are dreptul să ştie că este adoptat
Legislaţia în domeniul adopţiei prevede că familia adoptatoare este obligată să informeze gradual copilul că este adoptat, începând cu vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul serviciului de specialitate (Serviciul Adopţii şi Postadopţii) al D.G.A.S.P.C.
Această înţelegere a copilului privind adopţia se realizează treptat, odată cu dezvoltarea lui intelectuală. În primii ani de viaţă, copilul nu conştientizează ce înseamnă „a fi adoptat”, dar acesta se va obişnui, treptat cu noţiunea de „adopţie” şi mai important, va învăţa de la părinţii săi adoptivi conotaţia, în sens pozitiv, pe care aceştia o dau adopţiei. Deosebit de important este ca familia adoptatoare să înţeleagă, la rândul său, că adopţia este o parte din identitatea copilului, şi ca atare, copilul are dreptul să ştie că este adoptat. Familia adoptatoare nu trebuie să se îngrijoreze dacă întâmpină dificultăţi în a-i răspunde la anumite întrebări copilului sau dacă le este greu să abordeze anumite subiecte care au legătură cu adopţia, întrucât vor primi tot suportul de care au nevoie de la specialiştii compartimentului adopţii şi post adopţii.

D.G.A.S.P.C. Gorj a monitorizat 149 de adopţii în perioada 2005 – mai 2014
Statistic vorbind, în perioada 2005 – mai 2014, specialiştii din cadrul Serviciului Adopţii şi Postadopţii al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj au monitorizat un număr de 149 de adopţii.

Urmările adopţiei…
Prin adopţie se stabilesc filiaţia între adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează.
Impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie există, potrivit legii, atât între adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte, cât şi între adoptat şi descendenţii acestuia şi persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopţiei.
Adoptatorul are faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său firesc. De asemenea, adoptatul are faţă de adoptator drepturile şi îndatoririle pe care le are orice persoană faţă de părinţii fireşti.
Adoptatorii au obligaţia de a informa gradual copilul că este adoptat, începând cu vârste cât mai mici.
Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către acesta a capacităţii depline de exerciţiu, numai cu autorizarea instanţei judecătoreşti, dar numai în anumite condiţii prevăzute expres de lege.
După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita Tribunalului să-i autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor fireşti.
Tribunalul va încuviinţa cererea numai dacă constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional ale solicitantului, care în prealabil trebuie să beneficieze de consiliere adecvată.
Prin adopţie, adoptatul dobândeşte numele de familie al adoptatorului, cu această ocazie, la cererea adoptatorului şi cu încuviinţarea copilului care a împlinit vârsta de zece ani, instanţa poate dispune şi schimbarea prenumelui adoptatului.

Cum încetează adopţia?
Adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a anulării ori a constatării nulităţii sale.
Ea se desface în cazul în care adoptatorul sau adoptatorii au decedat şi este încuviinţată o nouă adopţie. De asemenea, adopţia poate fi desfăcută în cazul în care faţă de adoptat este necesară luarea unei măsuri de protecţie prevăzute de lege, dacă desfacerea adopţiei este în interesul superior al copilului.
În acest caz, adopţia se consideră desfăcută la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune măsura de protecţie, în condiţiile legii.
Adopţia poate fi desfăcută la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, dacă adoptatul a atentat la viaţa lor sau a ascendenţilor ori descendenţilor lor, precum şi atunci când adoptatul s-a făcut vinovat faţă de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin doi ani.
Dacă adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adopţia poate fi desfăcută la cererea celor care ar fi venit la moştenire împreună cu adoptatul sau în lipsa acestuia.
Adopţia poate fi desfăcută la cererea adoptatorului numai după ce adoptatul a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, chiar dacă faptele au fost săvârşite anterior acestei date.
Adopţia poate fi desfăcută la cererea adoptatului dacă adoptatorul s-a făcut vinovat faţă de adoptat de faptele prevăzute anterior.
În situaţia încetării adopţiei ca urmare a declarării nulităţii acesteia, adoptatul redobândeşte numele de familie avut înainte de încuviinţarea adopţiei.
Părinţii fireşti ai copilului redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti dacă instanţa nu dispune instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil.
Cererile prevăzute de Legea nr. 273/2004 (R2) privind procedura adopţiei, se soluţionează de complete specializate ale instanţei judecătoreşti, în Camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.
Sfârşit
Minodora Sucea

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL