Societate, Turism

De la Vârciorova spre cel mai vechi lăcaş monahal din ţară

 | 12 iulie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Aproape de malul Dunării, la 15 km de Drobeta-Turnu Severin pe drumul spre Orşova într-un peisaj de o frumuseţe răpitoare, se află cel mai vechi lăcaş monahal din ţară pe care cu certitudine că mulţi gorjeni au auzit ori şi-l amintesc din legenda Mănăstirii Tismana.

Semnatura eletronica CertDigital

Iată aşadar câteva date şi repere cronologice legate de Mănăstirea Vodiţa obţinute prin amabilitatea societăţii omonime înfiinţată în anul 1990 la Drobeta- Turnu Severin.
Mănăstirea Vodiţa este, în opinia specialiştilor, cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar şi în acelaşi timp primul aşezământ monahal din ţara noastră administrat autonom în samovlasie după regulile bisericii orientale, stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. Edificiul monahal a fost ridicat în perioada 1370-1373 de Sfântul Nicodim cu acoperirea cheltuielilor de către voievodul Vladislav I.
Încă de la înfiinţare a fost dotată de domnitor cu valoroase obiecte bisericeşti, bani, precum şi alte venituri. Daniile făcute Mănăstirii Vodiţa de către Vladislav Voievod au fost întărite de urmaşii acestuia: Dan I, Mircea cel Bătrân, Dan II, Vlad Dracul şi Radu cel Frumos. Chiar şi Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) a recunoscut şi confirmat posesiunile acordate de domnitorii români, iar Ştefan Lazarovici despotul Serbiei îi dăruieşte în anul 1406 zece sate ca metocuri.
Expansiunea Imperiului Otoman de la sfârşitul secolului 15 şi acţiunile militare ale acestuia pentru cucerirea popoarelor Europei a avut o influenţă majoră asupra Mănăstirii Vodiţa. Astfel după cucerirea Cetăţii Severinului de armatele turceşti conduse de Beliberg în anul 1524 toate vechile moşii ale ctitoriei Sfântului Nicodim sunt confirmate pe rând Mănăstirii Tismana. Mănăstirea Vodiţa mai este pomenită apoi abia într-un hrisov din anul 1662 când stareţul chinoviei arhimandritul Nicodim primeşte un ajutor în valoare de 350 de ruble de la Ţarul Rusiei, Alexei Mihailovici.
Ceva mai târziu în 1689 într-un document din 15 iulie se spune că Vodiţa ar fi fost refăcută din temelie de Cornea Brăiloiu când acesta avea funcţia de agă. Mai este menţionată alături de celelalte mănăstiri din Oltenia pe harta întocmită în anul 1700 de stolnicul Constantin Cantacuzino. Chiar şi domnitorul Constantin Brâncoveanu acordă într-un hrisov datat din 10 martie 1705 scutiri schitului „ce iaşte la Vodiţa care iaşte lângă Dunăre acolo unde şi mai înainte scaun de mănăstire au fostu făcută de Sfântul Nicodim”. Din acelaşi document reiese că unele lucrări de refacere a sfântului locaş ar fi fost executate de Atanasie egumenul de atunci al Tismanei.
În urma războiului ruso-turc, încheiat cu pacea de la Passarovits din 1718, Vodiţa cunoaşte o nouă perioadă de decădere. Mai este menţionată doar pe harta întocmită de Samuelis Koleseri în anul 1720. La 5 septembrie 1891 episcopul Ghenadie al Râmnicului face o vizită canonică la Vodiţa cu această ocazie făcând şi o descriere a ruinelor mănăstirii. Din locaşul monahal de altădată cu cele mai mari ctitorii atestate documentar rămăseseră doar câteva ziduri şi se mai vedeau doar temeliile chiliilor dimprejur.
Pentru reconstrucţia acestui locaş de cult în luna martie a anului 1990 s-a constituit la Drobeta-Turnu Severin Societatea „Vodiţa” având binecuvântarea Mitropolitului de atunci al Olteniei IPS Nestor Vornicescu. La propunerea societăţii Vodiţa Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în sfânta adunare din ianuarie 1991 reînfiinţarea Mănăstirii Vodiţa ca mănăstire de călugări cu viaţă de obşte. În perioada 1991-1995 s-a construit pe aceste locuri un corp de chilii unde se află stareţia mănăstirii.
De asemenea, în anul 1995, au fost demarate lucrările de construcţie a unei biserici de lemn la realizarea căreia au fost preluate elemente din stilul tradiţional maramureşan. Astăzi noua biserică este terminată şi a fost sfinţită la data de 29 iulie 2001 de către IPS Teofan Mitropolitul de atunci al Olteniei.
Mugurel Petrescu

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL