Se împlinesc 25 de ani de când pământul sfânt al neamului românesc întru mărire şi dăinuire, şi-a luat din nou tributul de jertfă şi sânge, mai ales tânăr şi viguros, în zilele fierbinţi ale Revoluţiei române din decembrie 1989. Şirul impresionant al eroilor neamului, pe umerii cărora se reazemă straşnic măreţia şi demnitatea noastră ca neam, cultură şi civilizaţie, s-a completat cu alţi eroi tineri, jertfiţi pe altarul luptei împotriva dictaturii, pentru libertate şi demnitate naţională.
Între cei jertfiţi, în fericita suită sacră a neamului care începe cu regele erou Decebal şi se încheie cu Eroul Necunoscut al tuturor timpurilor, cu cinste şi onoare, se aşează şi eroul sublocotenent Grigore Cătălin Haidău, elev strălucit al Institutului Militar „General Bungescu” din Braşov, luptător cu arma în mână pentru idealurile revoluţiei.
Revoluţia din Decembrie 1989 a trăit-o cu intensitate maximă, a fost în miezul ei fierbinte din piaţa centrală a Braşovului, i-a simţit fiorii şi plumbii, i-a alimentat nădejdile şi a apărat-o cu cugetul şi arma. A căzut în timpul atacului terorist în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, ofrandă zeului Marte şi revoluţiei noastre din miez de iarnă. Faptele şi jertfa lui, ca şi a celorlalţi eroi vor fi chezăşia noastră întru libertate, democraţie şi demnitate, iar faptele brave pe care le-a săvârşit vor sta drept pildă vie ostaşilor, vor intra în Panteonul nemurii neamului.
O panoramă a eroismului românesc din sfârşitul de secol al XX-lea ar purta pe generic sintagma „De la Cătălina la Cătălin”, ea sintetizând expresiv unitatea, dar şi generalitatea faptului eroic, simplitatea dar şi măreţia lui.
Cătălina, prima jertfă a acestui ciclu eroic, este numele real, popular şi de epocă al eroinei de la Jiu.
Cătălin, capătul dintre noi al şiragului, este eroul căzut în chiar inima geografică a ţării, în urbea clocotindă a revoluţiei antidictatoriale care a fost Braşovul începând cu 10 noiembrie 1987.
Cei doi, Cătălina şi Cătălin, porniţi de pe meleaguri gorjene, s-au jertfit în spaţiul mioritic al curburii Carpaţilor, în acest loc de întâlnire a provinciilor şi graniţelor româneşti, unul la Răsărit, pe colinele Vrancei, altul la Apus, la poalele Tâmpei. Unul în luptele Mărăşeştiului – acel apogeu al vitejiei şi jertfei româneşti, altul în Braşovul primei revolte anticeauşiste de proporţii, în oraşul martir din inima ţării, unul pentru întregirea şi libertatea neamului, altul pentru răsturnarea totalitarismului, pentru libertate şi demnitate.
Iar pentru eternitate şi memoria recunoscătoare a generaţiilor de azi şi de mâine, oraşul natal, Târgu-Jiu, păstrează semne perene ale faptelor şi jertfei celor doi: în centrul oraşului Mausoleul eroinei, în uşa şcolii unde a descifrat tainele învăţăturii, ca pildă şi cinstire pentru generaţiile monumentului lui Cătălin.
De la Cătălina la Cătălin în Panteonul eroismului românesc – o cale îndelung şi dureros bătătorită a istoriei neamului care desigur rămâne deschisă spre viitor.
Locotenent colonel (r) Doctor în istorie Ioan Vlad – Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov
