– Rep. Domnule Președinte, Adrian Gorun, vom avea, iată, între 20 mai – 20 iunie 2016, un ciclu amplu de manifestări în cadrul Zilelor Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, așa că v-aș ruga să detaliați din paleta largă și diversificată a acestor evenimente care sunt menite să atragă atenția asupra unui lucru incontestabil, că instituția academică pe care o reprezentați și o conduceți, pur și simplu EXISTĂ și prin aceste «fapte» care fac parte din ceea ce poate să însemne percepția vie a opiniei publice!
“Zilele Universităţii conţin evenimente ce se vor organiza în intervalul 20 mai – 20 iunie a.c.”
-Pot spune că o instituţie serioasă îşi revendică identitatea, atât în prezent, cât şi în trecutul relevant, care a deschis calea spre un viitor, pe cât de dezirabil, pe atât de imprevizibil. Plămădită sub autoritatea universal recunoscută a Marelui Constantin Brâncuşi, Universitatea noastră a parcurs, în cei 24 de ani de existenţă, un şir de evenimente cu consecinţe importante pentru studenţi, profesori şi comunitate. Este cea mai tânără universitate de stat din România, însă, dacă avem în vedere că studenţii de azi nu se născuseră, încă, în 1992, putem afirma că am devenit maturi! Anul 2016 a fost declarat de instituţia noastră «Anul Brâncuşi», iar Zilele Universităţii conţin evenimente ce se vor organiza în intervalul 20 mai – 20 iunie a.c. Desigur, în ciclul manifestărilor programate, nu introduc ierarhizări, pentru că toate au sens şi semnificaţii egale în conştiinţa comunităţii academice. Însă, toate sunt importante, începând cu acordarea titlului Doctor Honoris Causa domnilor Nicolae Manolescu şi Günter Stock, continuând cu conferinţa pe domeniul energiei, spectacolul dedicat copiilor de ziua lor şi organizarea Salonului de carte, prin care dorim să facem vizibile creaţiile intelectuale ale corpului academic din Universitatea «Constantin Brâncuși».
– Rep. Ce vă frapează mai mult în discursul Domnului academician Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor din România, cel care va deschide suita acestor manifestări?
-Nicolae Manolescu este una dintre personalităţile aflate în avangarda culturii naţionale în ultimii 50 de ani. Vă invit să audiaţi LAUDATIO, spre a observa, nu doar ceea ce mă frapează la domnul Manolescu, ci mai ales preţuirea de care se bucură pentru opera sa şi calităţile lui de…a fi! Am în vedere eleganţa, rigoarea, armonia, complexitatea, estetica verbului, logica şi substanţa conţinutului, ca să amintesc doar unele dintre însuşirile discursului manolescian, însuşiri ce mă încântă şi stârnesc interes în a-l asculta şi a-i citi scrierile.
– Rep. Aveți așteptări deosebite și speranțe nemărturisite de la candidații care s-au înscris în cursa pentru alegerile locale actuale?
-Am aşteptări normale de la puţini, dar nu am, nici aşteptări, nici speranţe de la cei mai mulţi dintre ei! Această inflaţie de candidaţi – unii cvasianonimi – decredibilizează competiţia electorală şi diminuează caracterul edificator al alegerilor. Fenomenul nu este specific Gorjului, ci, României de azi! Încrederea în partide, într-o ţară modernă, adevărate «vehicule ale democraţiei», cum aprecia sociologul şi politologul Maurice Duverger – a scăzut sub pragul admisibil (de exemplu, în Bucureşti, a atins «cota de avarie» de 10%), ceea ce pune în pericol nu doar pluripartidismul moderat, ci, chiar regimul democratic. Apelul la guvernul construit din «tehnocraţi» – o sintagmă fără acoperire în real – politicul românesc devenind… o ficţiune politică, a decredibilizat şi mai mult partidele politice.
“Atât judeţul Gorj, cât şi municipiul Tg-Jiu, trebuie să iasă din starea de izolare şi dezvoltare neurofactorială”
– Rep. Devine interesant ceea ce spuneţi şi vă urmăresc în contionuare cu interes!
-Urmăriţi derularea campaniei electorale pentru alegerile locale şi veţi constata cât de anostă şi de lipsită de interes devine competiţia. Rar se confruntă programe, şi mai rar pot fi identificate strategii. Oricum, atât judeţul Gorj, cât şi municipiul Tg-Jiu, trebuie să iasă din starea de izolare şi dezvoltare neurofactorială: candidaţii trebuie să vină cu alternative viabile şi nu cu aceleaşi lozinci clamate la fiecare scrutin. Iar modificările din legislaţie sunt de natură să construiască «majorităţi artificiale» în Consiliul judeţean, mărind ecartul dintre votul sincer şi votul util. Apoi, înţelegerea iniţială dintre PSD şi PNL (cu acceptul parlamentarilor PMP) în privinţa alegerilor primarilor într-un singur tur de scrutin fracturează reprezentativitatea, însă nu se poate spune că democraţia consensualistă este superioară democraţiei majoritariste. Deficitul de democraţie invocat de cei care, iniţial, au susţinut prin vot alergerile primarilor într-un singur tur de scrutin este un deficit de stasiologie, pe înţelesul lor, un deficit de cunoaştere ştiinţifică în domeniul partidelor politice şi al sistemelor electorale. Un «vid» în intelectul parlamentarilor ce s-au răzgândit între timp, dezicându-se de propriul vot. În optica adoptată de ei, în Marea Britanie – patria majoritarismului, nu ar exista …democraţie.
– Rep. Dar, devine şi mai interesant faptul că aduceţi în discuţie problema parlamentarismului şi a parlamentarilor!
-Şi pentru că a venit vorba despre parlamentari, vă întreb, în prezent, Gorjul are parlamentari? Întreb, pentru că nu prea acţionează la…vedere! Universitatea noastră îşi exercită, pe lângă funcţiile ei fundamentale şi o funcţie civică. Funcţie ce nu trebuie înţeleasă ca o abdicare de la preocupările ştiinţifice, ci, mai mult ca o implicare în viaţa cetăţii, respectându-şi principiile. În acest cod trebuie înţelese şi operaţiunile de evaluare a opiniei publice prin sondajele aplicate în diverse intervale de timp. Iar aşa-zişii politicieni, care confundă ştiinţa sociologiei cu propria demagogie, crezându-i pe cei ce au alte preocupări şi alte repere ignoranţi, se înşeală. Care universitar serios ar accepta cu bună ştiinţă să se decredibilizeze profesional, falsificând rezultatele sondajelor? Celor care au atacat public U.C.B., încercând să o decredibilizeze, pe motiv că rezultatele sondajului din luna aprilie nu ar fi corecte, le spun că adevărul ştiinţific nu se votează, dictatura majorităţii neputându-l afecta. Oricum, nemulţumiţii (2-3, câţi vor fi fost), nu vor mai fi supuşi de noi evaluării. S-au bucurat gratuit de beneficiul informaţiei, după care au căutat vina proastei poziţionări, nu la ei, ci la evaluator! Veţi vedea că Universitatea va modera, în ultimele zile ale campaniei electorale, o dezbatere cu public, la care vom invita candidaţii la Primăria Municipiului Tg-Jiu. Iar pentru alegerile generale din toamnă, candidaţii vor avea parte de o surpriză!
“Moderaţia vine, nu din îndoiala faţă de potenţialul fiinţei – al eului propriu, ci, din interdependenţele coexistenţei cu ceilalţi”
– Rep. Domnule Președinte, un moment pe care l-aș numi excepțional, fără nici o ezitare, îl constituie prezența la Tg. Jiu a Domnului Günther Stock, eminentul savant german, Preşedintele «ALL European Academies» («ALLEA» cuprinzând cele 57 de academii europene) și Preşedinte al Fundaţiei «Einstein», iar acest sens, aș vrea să știu, ce v-a determinat să vă orientați la invitarea unei asemenea personalități de anvergură europeană?
-Acceptarea domnului Günter Stock, de a fi prezent în luna iunie la Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg-Jiu cu ocazia decernării celei mai înalte distincţii, ne onorează! Prestigiul pe care înaltul oaspete l-a dobândit în lumea academică mondială – atât ca specialist de prim rang în neurofiziologie, cât şi ca preşedinte al tuturor Academiilor Europene (ALLEA – cuprinde 57 academii europene) şi preşedinte al Fundaţiei «Einstein» – îl recomandă spre a face parte din orice comunitate universitară din lume. Acceptând acordarea înaltului titlu, eminentul savant german înnobilează strădaniile noastre, înscriindu-se la loc de frunte în Carta de onoare a Universităţii. Evenimentele din 17 – 19 iunie, vor avea de-acum, pentru noi, o încărcătură specială.
– Rep. Cât de mult contează naționalitatea în păstrarea identității unui popor?
-Poate vom dezvolta în viitor problema aceasta, dar, acum vă răspund succint: prin starea de spirit, prin spaţio – temporalitatea eminamente axiologică, prin conştiinţa apartenenţei şi energia specifică, prin cultura obiectivată în civilizaţia imanent identitară, deci, prin toate acestea, naţionalitatea conferă suportul ontic al identităţii.
– Rep. Domnule Președinte, la finele fiecărui interviu, mereu sunt tentat să vă întreb, dacă rămâneți un optimist în ceea ce întreprindeți cu atâta pasiune, așa că aș dori să aflu, ce ați putea oferi drept răspuns, dacă nu v-aș pune o asemenea întrebare?
-Vă pot răspunde că sunt acelaşi optimist moderat, iar moderaţia vine, nu din îndoiala faţă de potenţialul fiinţei – al eului propriu, ci, din interdependenţele coexistenţei cu ceilalţi.
– Rep. Vă mulţumesc mult pentru acest interviu, Domnule Preşedinte, Adrian Gorun, şi vă dorim ca Zilele Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu să fie calde, însorite şi să constituie adevărate «Duminici ale Spiritului», cum spunea Hegel!
Profesor, Vasile GOGONEA
