Orice incursiune în istoria doctrinelor juridice etalează seculara nevoie de legi drepte, imperative, capabile să ocrotească viaţa şi averea, fie ea privată ori a întregului popor, vrerea de progres şi civilizaţie, de apărare şi perpetuare a valorilor materiale şi spirituale obiectivate ori în devenire. Legile sunt obligatorii pentru toţi şi pentru dulăi şi pentru cei amărâţi şi chinuiţi. Mă întreb şi retoric întreb: are, oare, valoare de întrebuinţare Articolul 16 din Constituţia României, ajustat cu lămuritorul lui aliniat doi: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.” Hârtia, biata de ea, suportă multe. Calpuzanii, BĂSE şi camarila însoţitoare, adâncesc fabule şi bizarerii, extravaganţe şi pângărire a legii. Se vede cu ochiul liber: la legi noi, şarlatani pe măsură! Legea stipulează dreptate, legalitate, responsabilitate; Băsescu Traian a întinat-o cu minciuni şi hoţie, cu înstrăinarea mândrei flote a României. BĂSE şi jigodiile ce-i ţin isonul au împins ţara pe calea structurii mafiote de crimă organizată. Sunt terfelite de aceşti batjocoritori ai valorilor României imperativele lăsate posterităţii de domnitorul Al. I. Cuza: „Să avem în ţară legalitate, ca fiecare să fie supus legii, pentru că numai aşa legea va putea apăra pe fiecare în persoană, în onoarea, în averea sa. Exemplul respectului către lege trebuie să-1 dea întâi acei ce sunt chemaţi a aplica legea. Cu cât cineva este pus mai sus, cu atât mai mult el trebuie să respecte legea şi să fie pedepsit mai aspru când nu o păzeşte. Legea şi autoritatea să fie respectate de toţi fără osebire, pentru că oricine să-şi plece capul înaintea legii.”
Să vezi şi să nu crezi fabulări şi implacabile adevăruri, fapte ori minciuni, escrocherii şi înfăptuiri penale gândite şi obiectivate de o căruţă de miniştri, secretari de stat, înalţi funcţionari publici, trecuţi şi viitori preşedinţi de ţară, pişicheri buni de priponit ca nişte boi devastatori. Fabula, nu „radio-şanţ”, ci realitatea dovedeşte că splendida şi deloc neglijabila flotă a României s-a prăpădit, se zice că a fost ingurgitată de faimosul latifundiar Băsescu Traian. Definitiv, după cum arată potrivinicile şi ostilele vremuri, se încearcă impunerea că flota României a fost mâncată, pur şi simplu, de vârcolaci, Băsescu Traian fiind exonerat de orice răspundere. Mare noroc mai are şarlatanul ăsta. Ca la vestita centrală atomo-electrică de la Cernobîl, peste întreaga poveste dubioasă, de furt şi frauduloasă fraudare, pupincuriştii au turnat porcoi de balegă, care, preum se vede, între timp s-a întărit, iar bestia a rămas bine-mersi ca rahatul în cucuruz. Şi ţinea totuşi sub strictă supraveghere eventualele şi posibilele zvâcniri ale radiaţiilor ce, întâmplător, ar putea cauza sănătăţii mintale a populaţiei, ori aprinde setea de adevăr a românilor ce-i vor puşi cu botul pe labe pe jigodiile puse pe furat. Pentru că, precum se vede, de douăzeci şi mai bine de ani lumea se căzneşte să ne convingă că nimeni, dar absolut nimeni, n-a mâncat usturoi. Şi ca dovadă infaibililă, povestea nu poate mirosi decât, eventual, a rahat cu perje: că vorba anecdotei în care soţia îi reproşează soţului că miroase a coniac şi de ce nu a whisky precum vaporeanul BĂSELU. Şi el, poticnit, ţine s-o asigure că este firesc mirosul, pentru că n-a băut spirt-de-ţipirig ci… hîc!… coniac. De ăsta am găsit,,, tu!… la „Cireşica” şi nu mă mai… la cap.
Şti şi tu, îngăduitorul meu cititor, că flota noastră maritimă a dispărut şi din ce era odată a rămas doar Marea; vapoarele au fost mătrăşite de ignobilul BĂSELU. În ceaţă, s-ar putea spune, dacă s-ar putea reduce la absurd o asemenea fabuloasă înstrăinare, şi i-am zice măgar! Da. Asinul are bunul simţ şi toate reflexele condiţionate au ba, cu toate vorbele de ocară inventate despre el, să se facă nevăzut atunci când îi vine timpul. Dar, mândrele noastre vapoare n-aveau termene de sucombare, pluteau bine-mersi. Şi, ca dovadă că erau bune, şi pescadoarele, şi petrolierele, şi uriaşele capacităţi navale de transportat minereuri de prin cele ţări, cu disponibilităţi şi bogăţii greu de cuprins, stau mărturie sumele (e drept derizorii,pentru că afacerea trebuia aranjată repede-repede), banii zic, încasaţi de hrăpăreţul rechin din tranzacţiile şi mişmaşurile necinstite. Aşa s-a mai pus un pietroi la paradoxul ruşinii şi sărăciei implantate de crocodilul BĂSELU: noi avem ieşire la mare, avem şi fluviu navigabil, dar nu avem flotă; a fost păpată de pazvantie chioru. Alţii, fac dintr-un lac (bine că n-am zis puţ) amenajări cât un ocean şi au în dotare nave comerciale, pescadoare, refrigeratoare, de război şi alte împingătoare maritime ori fluviale.
Dubiosul dosar al spurcatului băhăilă a fost clasat! Avem un pic de noroc că Nuţa din Pleşcoi. care, cu limba ei îi face limba terci şi-i otrăveşte existenţa şarlatanului care a făcut să dispară flota României. Că, vorba lui madam Alina Bica, şi crima se mai prescrie. Iar asta, de-i spune „subminarea economiei naţionale”, ori „pericol pentru siguranţa naţională” nu mai funcţionează, pentru că dacă s-ar aplica legea latifundiarul BĂSELU ar zice adio Nana, rămâi cu bine Mihăileanu că „eu mă duc la armată nu la plug”. Şi, chiar dacă ar funcţiona, tot interesul, care poartă joben la giubea, ceea ce se cheamă că, manipulează vrerea celor chemaţi să dezlege enigme şi să aplice legea dulăilor ca şi neiscusiţilor căţei. Mai pe româneşte: am rămas fără flota noastră cea vestită, idioţenie pentru care nemernicul marţafoi Băsescu Traian este, indubitabil, răspunzător. Pentru împlinirea acestei flote, verigă nodală a economiei naţionale, să nu uităm, am flămânzit cu toţii înainte de ‘89. Ca de altfel şi pentru fabricile, uzinele, combinatele şi complexele care cu explicabile poticneli, târâş-grăpiş, au început să rivalizeze cu cei care, nu-i aşa, ne vroiau binele. Drept pentru care, patrioţii naţionale, în cârdăşie cu bezmeticii din orice eşalon vrei, dragul meu cititor şi critic, dar zi-le cozi de topor, ori vânzători şi demolatori de ţară. Tot monitorizând justiţia nimerit ar fi să dăm viaţă vorbelor lui Spiru Haret: „Noţiunea de justiţie trebuie să fie considerată cea mai nobilă dintre scopurile pe care civilizaţia trebuie să le realizeze”. Cozile de topor, demolatorii economiei noastre naţionale au eliminat din peisaj tot ceea ce obiectiva libertatea şi independenţa României, onoarea şi demnitatea românilor.
Se pare că, mai nou, clopoţelul dreptăţii a început să bată şi pentru cei care nu credeau că vor călca vreodată pe potecuţele paşilor pierduţi. Dară-mi-te să-şi aştearnă cugetările prin cele puşcării ale reeducării! Priviţi-1 pe Videanu, cătuşele nu-l lasă pe orbete să mai belească făsuiu, ba mai mult nu i-au pardosit nici potecuţa ce-1 duce pe hoţul zâmbăreţ şi sfidăror la subsol. Nuţa din Pleşcoi agită cătuşele nu numai reflexele. Mare doamnă, bestia! Cu flota este însă altă rânduială. Aşteptaţi să ajungă Nuţa cu decolteul la buric şi să-şi mai ascută limba că behăilă BĂSELU va ajunge în patul pe care i l-a pregătit, cu migală, Traian-Decebal-Scorilo Remeş. Flota nu va rămâne în ceaţă, numai măgarul va mânca propriul rahat despachetat din hârtia sclipitoare ca inelele ce înconjoară labele. Şi, totuşi, legea va face să se întoarcă foaia. Să avem încredere în Articolul 124 din Constituţia României: (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.” Cu toate acestea, flota poate să rămână în ceaţă, pentru că nimeni de prin ţările care ne monitorizează cu atâta râvnă nu vrea să afle adevărul. Ei înşişi au premeditat ticăloasa ispravă. Ştiu, cu alte cuvinte, un adevăr pe care musai trebuie să-l disimuleze. Iar oamenii au şters cu radiera, raţiunii suficiente, micile şi marile impedimente, pentru care s-a făcut pasul necesar dinspre Est spre Vest.
Mă tem că asta ar putea fi monedă de schimb pentru mult visatul Schengen şi el indispensabil şi cuvenit libertăţii şi demnităţii românilor mult prea încorsetaţi. Ar putea fi, dar nu cred! Plata nu s-a făcut direct, către poporul român, ci către reprezentanţii lui parşivi. Deci: cei care au contribuit la băgarea în groapa sărăciei a bogăţiei naţionale vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi, lipsiţi de grija zilei de mâine, ei şi tot neamul lor. Şi, cu toate astea, neavând bani de „Cireşica” behăilă a înghiţit flota precum loan Olteanu broscoiul. Nehalitul rechin a păpat flota şi nu numai, şoptea ştiutoarea… Nuţa din Pleşcoi, mult prea informată de jigodia BĂSELU la un pahar de vorbă.
Prof.univ.dr. Grigore Drondoe
Ce limbaj elevat de prof univ dr ,,,,,,