Deunăzi m-am hotărât să fac un istoric la ceea ce s-a considerat de-a lungul timpului a fi un obiectiv economic, un obiectiv al omenirii. Al unei părţi a omenirii a fost la un moment dat, şi dăm exemplu România, următorul obiectiv: o întreagă economie a fost bazată pe sistemul planificării şi pe proprietatea de stat. Aparent a fost bine. Timpul a demonstrat că era o prostie. Totuşi nu este aşa deoarece, după lupte dure pe idei economice, după sângeroase decernări de premii Nobel pentru economie la te miri ce idei concurenţiale, şi economiile de piaţă se luptă acum pe mângâierea pe frunte a statului paternalist. Şi asta după ce aţi trecut de la întreprinderea reactivă la cea proactivă, după ce aţi trecut prin dezvoltarea continuă a ameliorărilor de natură anglo-saxonă şi japoneză, după îmbunătăţiri continue şi kaizen, după ce aţi trecut întreprinderile prin sistemul deschis sociotehnic cu abordarea sistemică ce demonstra că între organizaţie şi mediul său extern există legături foarte strânse şi atunci elementele din interiorul ei trebuie analizate în funcţie de factorii de contingentă ce generează adaptarea continuă și dinamică a acestui sistem la mediu? Asta după ce aţi demonstrat că managerul trebuie să aibă capacitatea de a influenţa şi controla angajaţii spre îndeplinirea obiectivelor organizaţionale şi după toate aceste preocupări de adaptare la mediu, cu trecerea de la atenţia către resursele umane la funcţiunea tehnică de cercetare-dezvoltare? După descoperirea și utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice, după folosirea teoriei economice statice și dinamice și participarea activă a ştiinţei la ridicarea nivelului analizei în științele economice, creșterea economică, bazate pe experiența vastă, după explicații care au condus la perspective vaste în structurile economice și sociale și au condus procesele de dezvoltare, lucrările deschizătoare de drumuri în teoria generală a echilibrului economic și în teoria bunăstării, după elaborarea metodei input-output și folosirea acesteia la rezolvarea problemelor importante de economie, după lucrările deschizătoare de drumuri în domeniul teoriei banilor și teoriei conjuncturii și analizelor amănunțite ale dependenței alternative de relațiile economice, sociale și instituționale, după analiza contribuției acestora la teoria folosirii optimale a resurselor?
După contribuția cercetătorilor la analiza consumului, cât și la clarificarea complexității politicii de stabilizare, după lucrările deschizătoare de drumuri în domeniul teoriei comerțului mondial și mișcării internaționale a capitalului, după studiul deschizător de drumuri al proceselor de decizie în organizațiile economice, după lucrările de asemenea deschizătoare de drumuri în studiul dezvoltării economice, după analiza piețelor financiare și a efectelor acestora asupra deciziilor de cheltuire și astfel asupra ocupării forței de muncă, producției și formării prețurilor, după studiile temeinice asupra modului de funcționare și structurilor piețelor, dar și asupra cauzelor și efectelor regularizării mâinii invizibile a pieţei, după expansiunea formulelor matematice întrebuințate la exprimarea valorilor opționale la bursă, după metodele de analiză a seriilor economice temporale cu volatilitate temporală variabilă, după metodele analizei seriilor economice temporale cu trenduri schimbătoare (cointegrare), după analizele din teoria jocurilor, dar şi din domeniul macroeconomiei, după lucrările legate de teoria concepţiei mecanismelor, teorie care ajută la înțelegerea modului în care șomajul este afectat de politicile guvernamentale, analiza puterii de piață și a reglării piețelor, analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare.
După ce aţi crezut că organismal economic trebuie să fie ,,suplu‘’ şi ,,musculos,, ca organismul biologic, noile demersuri trebuiau să aibă încorporate şi mijloacele de redresare pentru vremuri grele. Nici un lucru nou n-a fost şi nu este uşor pentru că nimic nu merge niciodată cum trebuie. Astfel, managerii au încercat să atragă oameni noi cu puncte de vedere noi şi acum tot edificiul ideologic-organizatoric se prăbuşeşte: şi economiile de piaţă vor să fie mângâiate pe frunte cu comenzi de către stat? Omul economic, nu doar biopsihosocial, a fost continuu ,,în căutarea perfecţiunii’’ cum spun Waterman şi Peters. Şi totuşi cum au ajuns economiile de unde au plecat? Pluralismul era competiţie, iar oamenii de afaceri erau interesaţi de produse, de inovaţie, nu de putere. Pluralismul să ducă la tandem? Da.
Dr.ec. Victoria Stolojanu
