Societate, Turism

Locuri din ţara lui Brâncuşi – “Gârla Vacii” – poartă spre Lumea lui Hades

10 martie 2017, 00:00 | 0 comentarii  |  699 vizualizari

Cheile Sohodolului, această veritabilă bijuterie a carstului gorjean, se întind pe o lungime de 12 km între comuna Runcu şi punctul numit Poiana Contului. Pereţii abrupţi de calcar sunt întrerupţi în două rânduri de bare de granit şi şisturi cristaline. Această alternanţă geologică este şi cauza modificărilor hidrologice ale râului pe distanţa parcurgerii cheilor.

Astfel din Poiana Contului o bună parte din apa Sohodolului se pierde în mai multe ponoare. Câţiva kilometri în aval apa întâlneşte primul prag de şisturi cristaline şi iese la suprafaţă prin izbucurile Picuel şi Pătrunsa. Pierzând altitudine Sohodolul străbate un nou perimetru carstic Cheile Vidrei scurte, dar deosebit de spectaculoase finalizate în punctul La Căldare. După o nouă zonă de şisturi cristaline Sohodolul intră în ultima şi poate cea mai frumoasă parte a cheilor străbătând Nările, două galerii ovoidale şi tunelul natural La Cuptor în apropierea căruia o cantitate apreciabilă de apă se pierde în peştera Gârla Vacii ca după un traseu prin întunecatele hotare ale lumii lui Hades să apară în izbucurile Vâlceaua şi Jaleş din nordul com. Runcu.

Semnatura eletronica CertDigital

Peştera Gârla Vacii este localizată pe partea dreaptă a cheilor la o altitudine de 320m în apropierea drumului ce face legătura cu complexul turistic. Este o peşteră activă, modelată încă de apa râului Sohodol. Aceasta era cunoscută de localnici cu mult timp în urmă, dar prima explorare şi ridicare topografică a fost făcută în vara anului 1965 de V.Sencu şi B.Driga din cadrul I.S. Emil Racoviţă Bucureşti când a fost determinată şi poziţia peşterii faţă de izbucurile Vâlceaua şi Jaleş. Deşi este considerată o peşteră tânără şi cu o morfologie încă nedefinită este interesantă prin faptul că prezintă unul din rarele cazuri de difluenţă subterană înregistrate la nivel naţional. Iniţial, apa Sohodolului curgea prin galeria din stânga (subfosilă), prin galeria Vâlceaua către izbucul cu acelaşi nume. Deplasarea spre galeria din dreapta (activă) şi realizarea difluenţei cu galeria Jaleş indică o posibilă deplasare a cursului subteran.
lumea lui hades (5)Lungimea galeriilor, ce au putut fi explorate până în prezent, însumează 1436m. Interesant este şi faptul că fiind in legătură directă cu Sohodolul şi implicit cu variaţiile hidrologice ale acestuia de la prima explorare şi până în prezent configuraţia galeriilor a fost într-o continuă schimbare în sensul că viiturile ce apăreau pe Sohodol colmatau cu nisip unele, galerii deschizând în schimb pe altele ce nu putuseră fi străbătute până atunci. De aceea şi în ziua de azi o explorare a peşterii poate oferi celor pasionaţi momente unice precum şi posibilităţi de efectuare a fotografiilor subterane. Bineînţeles că toate acestea trebuie făcute în echipă cu materiale şi echipament specific şi după o temeinică informare asupra condiţiilor meteo pentru a nu fi surprinşi de viituri în timpul explorării.
lumea lui hades (7)Coborând în peşteră după 10-12m întâlnim şuvoiul de apă ce se pierde din Sohodol şi pătrunde în galeria activă. Traversând apa pătrundem în galeria subfosilă a cărei podea este acoperită cu straturi de nisip şi material organic transportat de viiturile ce activează această galerie. Pe tot parcursul ei putem observa culoare de legătură cu galeria activă unde se găsesc depozite de materiale aluvionare ce formează în unele locuri adevărate terase. După aprox 150m ajungem în galeria Vâlceaua şi deplasându-ne în susul curentului apei pătrundem în sala de difluenţă.
lumea lui hades (8)Galeria activă începe de la intrarea apei în peşteră şi se termină în sala de difluenţă. Pe parcursul ei se pot întâlni praguri de 0,7-1m ce formează mici cascade. De asemenea, se pot observa câteva ramificaţii unele spre galeria subfosilă, altele impenetrabile probabil în legătură cu galeria Jaleşul. Din sala de difluenţă râul subteran se bifurcă în două ramuri. Spre dreapta (S-V) porneşte galeria Jaleş care după ce străbate masivul de calcar iese la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume. Acesta alimentat în continuare cu apele izvoarelor Albulescu, Balaurul şi pierderile Sohodolului din perimetrul Nările formează pârâul Jaleş.
Spre stânga (S-E) porneşte galeria Vâlceaua ale cărei ape apar la zi în izbucul cu acelaşi nume sau Gâlciomiţa cum mai este cunoscut în zonă. Galeria în lungime de aprox 350m prezintă două sifoane (ce lumea lui hades (9)pot fi penetrate pe ape scăzute ori în perioadele de secetă severă care pot apărea după opinia hidrologilor în medie odată la 7-10 ani), precum şi câteva ramificaţii din care cea mai importantă este pe partea dreaptă şi unde o parte a apei porneşte pe ea, dispare într-un sorb şi apare probabil în izbucul Jaleş. Ca parte integrantă a sistemului carstic Sohodol peştera Gârla Vacii este foarte interesantă putând oferi o multitudine de informaţii legate de evoluţia formelor şi fenomenelor de eroziune. De asemenea, prin cercetarea Sohodolului în perimetrul pe care acesta îl străbate pe tărâmul întunecat al lumii lui Hades ar putea fi descifrate o serie de enigme legate de circulaţia subterană a apei în carst.
Mugurel Petrescu

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL