Societate, Turism

Locuri din țara lui Brâncuși (II)

 | 08 iunie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Izvoarele Cernei un Hercules al surselor carstice din România
Nu trebuie omisă din această enumerare Izvoarele Cernei aflate pe teritoriul județului nostru, cea mai puternică sursă carstică din România cu un debit ce variază între 3000-10000litri/sec. și unde iarăși ca o curiozitate temperatura apei este constantă (6,8 grade C) indiferent de anotimp, ce face ca nici în iernile cele mai geroase să nu înghețe oferind un peisaj aproape ireal.
Şi aici trebuie menționat faptul că, în urma cercetărilor hidrospeologilor apele izvoarelor își au originea tocmai în Retezatul Mic într-un perimetru carstic numit Scorota-Soarbele. Cercetările făcute cu ajutorul trasorilor clasici și speciali au scos în evidență faptul că traseul subteran Soarbele-Izvoarele Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică subterană determinată până la ora actuală în România.

Semnatura eletronica CertDigital

Complexul carstic Muşetoaia
Ultima, dar nu cea din urmă este zona cuprinsă între văile Motrului Sec și ale Motrului Mare, unde se dezvoltă complexul carstic Mușetoaia care se întinde către miazănoapte până în apropierea Pietrei Mari a Cloşaniului. Pe aceste locuri poate fi admirată o mare varietate a formelor și fenomenelor carstice constând în câmpuri de doline, cleanțuri, abrupturi, peșteri și avene. Cele mai cunoscute sunt peșterile Martel şi Lazului, precum și peştera-aven de la Sohodoalele Mici.

Circulaţia subterană a apei – un curios fenomen în carstul gorjean
Circulaţia subterană a apei este fenomenul cel mai interesant şi în acelaşi timp cel mai complex din zonă şi extrapolând pe un perimetru delimitat spre est şi vest de cele 7 situri gorjene ale Ariei Protejate Nordul Gorjului de Vest. Se poate afirma că avem de-a face cu o circulaţie activă a apei în subteran, circulaţie favorizată de structura geologică a zonei (calcare carstificabile), precum şi diferenţele de cotă dintre văi.
Astfel consultând o hartă putem constata că Şuşiţa Verde este mai sus decât Şuşiţa Seacă care la rândul ei este mai sus decât Sohodolul. La rândul său, acesta este mai sus decât Bistriţa cel mai apropiat râu spre vest, dar de care este despărţit de o zonă cu formaţiuni impermeabile ce nu au favorizat procesele de circulaţie a apei în subteran.

Determinări subterane
Pentru determinarea relaţiilor hidrologice existente în acest perimetru specialiştii hidrogeologi români au efectuat o serie de marcări cu trasori clasici şi speciali.
Rezultatele acestor determinări au dus la o serie de concluzii foarte interesante:
*În sectorul Pătrunsa există o circulaţie subterană a apei între punctul Toaia Dracilor de pe Gropu şi izbucurile Pătrunsa, Picuel şi Izvorul Muşchiat de pe Sohodol. Viteza de circulaţie a apei în subteran este de aprox. 2 km pe zi.
*Între peştera Gârla Vacii şi izbucurile Vâlceaua (Gâlciomiţa), Jaleş şi Runcu există relaţii hidrologice. Viteza de circulaţie în subteran este de aproximativ 4 km pe zi.
*Între Bistriţa şi izbucurile de pe Sohodol nu există relaţii hidrologice.
*Între punctele de penetrare a apei în carst de pe Şuşiţa Verde și Şuşiţa Seacă și izbucurile Vîlceaua și Jaleş de pe Sohodol există relaţii hidrologice. Apa circulă printr-o complicată rețea carstică care străbate bazine carstice de recepţie unde trasorii care au fost folosiți pentru determinarea legăturilor au fost puternic diluaţi în izbucul Vîlceaua ajungând la final numai 1/8-1/10 din trasorul iniţial.
În urma desfășurării complexului de activităţi specifice de către hidrogeologi au fost formulate o serie de concluzii:
-Rocile cu cea mai pronunţată permeabilitate carstică sunt calcarele datorită unui sistem de canale și fisuri formate ca urmare a unui îndelungat proces de carstificare.
-Direcţia de curgere predominantă a apelor carstice în subteran este de la nord la sud cu o puternică componentă de la est la vest.
-Alimentarea în subteran se produce în principal din apele de suprafață după ce ajung să curgă de pe roci impermeabile pe calcare carstice.
-Pereții interiori ai golurilor carstice sunt căptușiți cu un strat fin de argilă și terra rossa. În timpul precipitațiilor aceste suspensii intră în circuitul apelor subterane determinând turbiditatea apei.
-Determinările cu trasori au evidențiat faptul că perimetrul Nările-Gîrla Vacii-Vîlceaua primește apă subterană dinspre NE printr-o complicată rețea carstică subterană, ce străbate bazine mari și unde trasorii sunt diluați puternic.

Apele subterane şi comunităţile umane
Din analizarea datelor a rezultat că direcţiile de curgere a apei în subteran urmează un curs de la nord la sud cu o puternică componentă de la est la vest. De o importanţă majoră în acest perimetru este faptul apa din aceste perimetre a fost captată în unele cazuri şi asigură o parte din apa potabilă necesară unor comunități lucru ce impune tratarea acestor perimetre ca zone speciale ale judeţului. La toate acestea se adaugă şi posibilitatea desfăşurării unor activităţi ale localnicilor sau speoturistice necontrolate ce pot avea serioase consecinţe asupra apelor de suprafaţă şi din subteran. Acestea se pot contamina de la punctele de poluare aflate în calea lor sau ca urmare a activităţilor iresponsabile ale unor aşa-zişi turişti. De aceea ar fi recomandabil ca zonele de penetrare a apelor în carst, precum şi cele în care acestea apar la lumina zilei să fie atent supravegheate şi ecologizate periodic. Astfel de acţiuni au avut loc în perimetrul cheilor, cât şi în zonele învecinate.

Reforma mentalităţilor
Participând la câteva dintre aceste ecologizări unde s-au adunat cantităţi impresionante de resturi menajere şi gunoaie lăsate la voia întâmplării am rămas total dezamăgit de indiferenţa cu care aşa-zişi turişti de weekend tratează mediul ambiant întărindu-mi convingerea că mai presus de sancţiuni este nevoie de o profundă schimbare a mentalităţilor unora din semenii noştri. Totuşi până la această schimbare sunt necesare unele măsuri concrete cum ar fi delimitarea unor zone de protecţie în care să se interzică orice activităţi ce ar putea genera poluare.
Astfel din decantarea cunoștiințelor de specialitate se poate afirma că ar fi necesară instaurarea unor perimetre de protecţie hidrogeologică care să cuprindă suprafețe ce asigură păstrarea condițiilor naturale de circulație a apei în subteran.

Turismul și speoturismul haotic un potențial factor de poluare?
O propunere făcută de cei care străbat zonele mai sus menționate pentru practicarea alpinismului, escaladei, speologiei și de ce nu a fotografiei montane ori speologice ar fi interzicerea campării turiștilor în zonele de intrare și ieșire la suprafață a apelor carstice pentru a se evita pe cât posibil poluările accidentale făcute cu voie sau fără de aceștia.
Având în vedere că perimetrele carstice sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul nostru cu toate consecinţele legate de degradarea peisajului ambiental, printr-un turism civilizat în deplină armonie cu mediul ambiant aceste zone de o frumuseţe aparte vor putea continua să ne încânte şi pe viitor prin bogăţia fenomenelor carstice şi a diversităţii lor biologice.
Mugurel PETRESCU

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL