Societate, Turism

Locuri din ţara lui Brâncuşi – Prin lumea de piatră a Sohodolului

20 martie 2017, 00:00 | 0 comentarii  |  282 vizualizari
sohodol (1)

Aflate în partea de nord a judeţului Gorj,  într-o zonă de maximă afluenţă turistică Cheile Sohodolului oferă celor ce doresc să cunoască evoluţia formelor şi fenomenelor carstice lucruri deosebit de interesante.

Desfăşurându-se pe o distanţă de aproximativ 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Delimitarea este rezultatul configuraţiei geologice unde calcarele care ocupă cea mai mare parte a zonei sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granit. Acest lucru se poate observa şi cu ochiul liber de cei ce parcurg cheile de la un cap la altul şi urmăresc modificările de pe parcursul traseului. Astfel vor putea observa că de la intrarea în chei şi până la fostele cuptoare de var roca este sfărâmicioasă şi apar numeroase conuri sohodol (2)de grohotiş, iar pereţii sunt abrupţi, lucru normal pentru că ne aflăm într-o zonă calcaroasă. De la fostele cuptoare de var şi până la Nucet, în apropierea peşterii Căldarea se poate observa lipsa aproape în totalitate a conurilor de grohotiş, valea este mai largă, iar pantele sunt împădurite. Este locul unde una din barele de granit intersectează zona calcaroasă a regiunii. Peştera Căldarea ne semnalează că drumul parcurge o nouă porţiune de calcare. Sunt Cheile Vidrei scurte, dar foarte spectaculoase. La ieşirea din aceste chei cam pe locul unde se află barajul lacului din faţa complexului turistic se intră în porţiunea traversată de cea de-a doua bară de granit şi şisturi cristaline. Valea se lărgeşte, înclinarea versanţilor este mai mică, iar pantele sunt din nou împădurite. Continuându-ne drumul după confluenţa Sohodolului cu Valea Rea intrăm în cea de-a treia şi poate cea mai frumoasă porţiune, Cheile Pătrunsa. De aici şi până în Poiana Contului unde se consideră că se termină Cheile Sohodolului doritorii pot admira forme şi fenomene ce impresionează ochiul cum ar fi puternicele izbucuri Prelegele venite din inima muntelui, pereţi de o verticalitate absolută, peşteri cu intrări monumentale ori avene cu adâncimi ameţitoare.
sohodol (3)O mare parte dintre acestea sunt concentrate în muntele Pleşa supranumit pentru adâncimile avenelor sale Muntele Marilor Verticale. Calcarele predominante în perimetrul Cheilor Sohodolului prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri şi galerii subterane formate ca urmare a unui îndelungat proces de dizolvare provocat de apele meteorice şi din râuri. Prin acest sistem carstic apele se infiltrează şi circulă cu uşurinţă dând naştere la o multitudine de fenomene.
Configuraţia geologică a zonei este şi ea în strânsă legătură cu reţeaua hidrografică, apele râului Sohodol pierzându-se aproape în totalitate pe porţiunile calcaroase şi circulând pe cursuri subterane pentru ca la întâlnirea unor formaţiuni impermeabile să apară la suprafaţă pe vechea albie ori sub forma unor izbucuri.
Foarte mult vizitate, dar din păcate, extrem de puţin cunoscute Cheile Sohodolului prezintă o multitudine de fenomene rare unele chiar unicate la nivel naţional:
– Peştera Gârla Vacii este printre puţinele peşteri din ţară şi chiar la nivel european, ce prezintă un caz de difluenţă subterană. Apa ce pătrunde în ea din Sohodol după un traseu subteran de aprox. 500m se împarte în două într-o sală de difluenţă naturală şi porneşte pe două galerii: Vâlceaua ce după un parcurs de aproape un kilometru apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume ce a fost captat pentru alimentarea cu apă a municipiului Târgu-Jiu şi Jaleşul care după ce parcurge prin subteran mai bine de un kilometru apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume, locul fiind considerat ca obârşie a pârâului Jaleş.
-Câmpurile de lapiezuri (formaţiuni carstice de suprafaţă ce iau naştere prin coroziune pe roci carstificabile) localizate între Sohodol şi Şuşiţa Verde formează cea mai spectaculoasă zonă de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.
sohodol (4)-Depozitele de terra rossa formate prin alterarea calcarelor în combinaţie cu oxizii de fier din natură (de unde şi denumirea ating în unele locuri grosimi de până la 6m. Localizate între Sohodol şi Deleş acestea formează un fenomen foarte rar chiar pe plan european.
-Cheile Sohodolului deţin două recorduri naţionale în domeniul speologiei. Este vorba despre două avene (peşteri cu dezvoltare verticală) localizate în muntele Pleşa: Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (-99m) unde se află cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m) şi Clocoticiul din Cârca Păreţeilor (-149m), unde se află cel mai mare puţ vertical din ţară (-121m). Măsurătorile şi explorările au fost făcute de speologii de la C.S.E.R Bucureşti.
-La nivelul şoselei ce parcurge cheile se pot observa două tuneluri ovoidale săpate de Sohodol numite Nările: Tunelul Mare lung de 76m şi Tunelul Mic de 57m,iar puţin în aval tunelul numit La Cuptor cu o lungime de 12m.
-Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei cum mai este cunoscut, o curioasă formaţiune carstică se constituie într-un alt fenomen rarisim. Aflat la o altitudine de 190m faţă de nivelul şoselei acesta poate rivaliza pe plan naţional numai cu Podul Natural de la Ponoare sau Podul Uriaşilor cum mai este cunoscut. Asupra originii Inelului de Piatră s-au formulat mai multe ipoteze. Cea mai plauzibilă este că această formaţiune a reprezentat în trecut gura de intrare în peştera Pârlajului aflată în apropiere şi a fost modelat de râul Sohodol ce cu mult timp în urmă curgea pe acolo. Prăbuşirea galeriei, ce făcea legătura între Inel şi Peştera Pârlajului, ar fi dus la apariţia acestui curios fenomen carstic.
Iată cum în calcarele Cheilor Sohodolului este întipărit tot trecutul acestor locuri cu mii şi milioane de ani în urmă. Cheile Sohodolului sunt un hrisov. Un hrisov de piatră în care trebuie doar să ştii să citeşti.
Mugurel Petrescu

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

ECO JURNAL