Revenit în ţară de prin peregrinările sale europene, preşedintele Klaus Werner Iohannis şi-a reluat programul zilnic, program în care, la punctul 1, se menţinea operaţiunea numită „Jos cu Ponta, indiferent cum”. După realizarea operaţiunii care i-a mâncat timpul şi energiile un an de zile, domnul preşedinte urma să deschidă plicul primit de la Centru (de data asta al Europei) şi să citească cu voce tare numele noului premier.
Cea mai mare tragedie naţională a ultimilor ani, incendiul distrugător de la Clubul „Colectiv”, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 56 de tineri nevinovaţi, a scos în stradă, în capitală şi în alte oraşe, mii de cetăţeni hotărâţi să schimbe întregul sistem care nu a fost în stare să se îndrepte în 26 de ani. Punctual, a fost cerută şi demisia vice premierului G. Oprea şi a primarului Piedone, consideraţi vinovaţi de producerea tristului eveniment. Câteva voci, venite dintr-o anumită direcţie, au cerut şi demisia Primului Ministru, Victor Ponta, senator de Gorj. Fără a avea o vină directă în producerea sinistrului accident, Victor Ponta şi-a depus mandatul, într-un moment în care România se afla şi se află într-o situaţie economică şi financiară deosebit de bună şi când, o serie de măsuri cu caracter social şi-au atins scopul. În plus, datoria către F.M.I. s-a închis, iar vistieria statului este plină. Până şi fostul locatar de la Cotroceni, Traian Băsescu, adversar făţiş al fostului Guvern, consideră că, în privinţa evenimentului de la „Colectiv”, Victor Ponta nu are nici o vină, sau, cel puţin, este la fel de vinovat în aceeaşi măsură cu Klaus Iohannis. Ajutorul nesperat din partea străzii după vizita scurtă printre manifestanţi, i-au dat apă la moară preşedintelui. Şi-a amintit de plicul pe care îl purta în buzunar de un timp şi l-a desfăcut, să afle numele candidatului tip Agamiţă Dandanache de la Centru. Dacian Cioloş era numele indicat, Comisar European pentru probleme de agricultură. La data primirii importantei veşti, comisarul era la treabă pe terenurile agricole ale Europei, la împrăştiat de bălegar şi alte îngrăşăminte organice utilizate pentru conversia terenurilor în terenuri „bio”, producătoare de produse bio, precum Magiunul de Topoloveni, singurul produs românesc atestat bio din lista celor 1400 de produse bio recunoscute pe plan european şi asta, numai datorită vajnicului comisar Cioloş. După ce şi-a făcut bagajul de urgenţă, noul premier s-a prezentat preşedintelui, care i-a înmânat mandatul pentru încropirea unui guvern, altul decât „guvernul meu”. Din lovitura sub centură, abia şi-au revenit colaboratorii preşedintelui însă s-au dezmeticit cumva adoptând convenabila poziţie de „yes-man”, cel puţin, până la alegerile de peste un an. De necrezut, majoritatea celorlalţi participanţi la viaţa politică, inclusiv P.S.D., au adoptat aceeaşi poziţie şi au promis sprijin în alcătuirea noului Guvern de tehnocraţi. Avem încă proaspătă în memorie prestaţia unui fost executiv format din tehnocraţi şi 15000 de specialişti care nu au existat decât pe hârtie şi care au înşelat aşteptările naţiunii. Fără îndoială, şi de data aceasta, manifestanţii din stradă au fost duşi de nas. Sub pretextul înlocuirii sistemului, obiectivele străzii au fost deturnate. Urmează perioada de dezmeticire, care poate fi mai scurtă sau mai lungă, în funcţie de abilitatea unor servicii specializate în cazuri de criză şi de terapie post traumatică stradală. Şi astfel, noul premier desemnat, a purces la alcătuirea guvernului şi a programului său. Programul de Guvernare a apărut sub 4 forme în numai 2 zile, miniştrii propuşi s-au prezentat Comisiilor Parlamentare pentru a-şi susţine candidatura. De aici, porneşte „marea băşcălie naţională”, cu miniştri retraşi, miniştri aserviţi şi miniştri paraleli cu domeniul de care urmau să se ocupe. Un caz uimitor este cazul Ministerului Justiţiei unde, o doamnă inginer, s-a prezentat în faţa comisiei total aeriană, nepregătită şi cu un tupeu specific inconştienţei.
De necrezut, după o prestaţie lamentabilă, doamna cu pricina a primit undă verde din partea comisiei, ruşinos şi degradant pentru cei 44 de membri fără coloană vertebrală şi cu mari carenţe morale (din fericire, ulterior, s-a renunţat la serviciile doamnei respective).
În faţa aceleiaşi comisii, candidatul pentru funcţia de Ministru de Finanţe a fost validat, după ce a făcut aprecieri favorabile asupra măsurilor de austeritate din timpul Guvernului Boc şi a rolului FMI, pentru care a lucrat timp de 11 ani, în direcţionarea economiilor şi finanţelor debitorilor săi. Noul Guvern a fost validat în Parlament, fără mari probleme.
Optimiştii şi fataliştii, deopotrivă, îşi vor zice în gând „un an şi gata, vom avea alegeri”. Să ne gândim, totuşi, un an înseamnă 365 de dimineţi în care ne vom trezi cu aceleaşi incertitudini şi temeri de care speram să fi scăpat, dar nu, istoria se repetă.
A.Pop
