Societate, Turism

Pădurea de castani comestibili de la Topeşti

 | 18 august 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

În coasta  Oslei, la contactul dintre munţi şi dealurile subcarpatice oltene găsim cel mai tânăr oraş gorjean Tismana. Condiţiile climatice cu influenţe mediteraneene, chiar existenţa unui microclimat, în apropiere, ce a favorizat dezvoltarea castanului comestibil şi, nu în ultimul rând, aerul tare şi curat, îi conferă urbei caracterul unei veritabile staţiuni.

Semnatura eletronica CertDigital

Localitatea este una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Gorj, fiind  menţionată în documente din secolul XV ca târg şi ca reşedinţă a “Bănişorilor de Tismana”.

Însă cel mai probabil, aceasta era cunoscută mai demult datorită Mănăstirii Tismana aşezată “ca o poliţă prinsă în coasta muntelui”, după cum spunea vestitul călător Paul din Alep în anul 1657 când a vizitat-o.

În apropiere la Topeşti se află cea mai întinsă rezervaţie de castani comestibili din ţară, care se întinde pe o suprafaţă de peste 60 hectare.

Asupra prezenţei castanului comestibil în zona Topeşti – Tismana au fost emise de-a lungul timpului mai multe păreri şi ipoteze.

Prima dintre ele susţinută de A.Ionescu consideră prezenţa castanului comestibil pe aceste locuri ca o continuare din era terţiară până în zilele noastre. Într-o a doua ipoteză se presupune că aceştia ar fi fost  plantaţi de coloniştii romani în epoca de colonizare a Daciei.

În sfârşit într-o a treia ipoteză susţinută de I. Conea se presupune aducerea şi plantarea castanului comestibil de către călugării ce au venit din sudul Dunării pentru întemeierea Mănăstirii Tismana. De aici, el s-ar fi răspândit în toate direcţiile, dar a rezistat vremurilor numai pe “picioarele de munte’’ formate din roci calcaroase şi favorizat de climatul submediteranean existent aici.

În aceste perimetre temperaturile medii anuale sunt mai ridicate cu 2-3 gr C comparativ cu zonele depresionare, iar luna cea mai rece a anului (ianuarie)  are pe aceste locuri în proporţie de 80% valori ale temperaturilor medii zilnice pozitive.

Alături de castanul comestibil în această ambianţă climatică mai creşte alunul turcesc, scrumbia, iedera, precum şi liliacul sălbatic, ce formează adevărate păduri cum ar fi cea de la Ponoare, unde se întinde pe o suprafaţă de peste  20 hectare.

Turistic vorbind zona Tismana dispune de un potenţial apreciabil ce a început să fie valorificat la standardele comunitare. Astfel se pot efectua excursii sau ascensiuni spre creasta Vâlcanului, culoarul Jiu-Cerna, traversarea spre Jiul de Vest ori spre Valea Cernei şi a Motrului.

Trebuie doar ca și cei ce doresc petrecerea timpului liber pe aceste locuri să fie mai atenţi la conservarea ambientului natural şi, nu în ultimul rând, la aruncarea deşeurilor provenite din diverse activităţi în zonele ori ariile protejate (o să  trec în curând pe valea Tismanei să văd cum mai stau treburile cu deşeurile aruncate alandala, nu de puţine ori  chiar de localnici. Căci nu cred că vin turiştii cu resturi din construcţii ori moloz în portbagaj şi le aruncă pe marginea râului, mai ales că pe acele locuri există chiar nişte panouri de informare cum că ne aflăm într-o arie protejată dacă nu mă înşel unde acest fel de deversări sunt strict interzise).

Amatorii de speologie au la dispoziţie peşterile Gura Plaiului, Cioarei (unde au fost descoperite cele mai vechi urme ale locuirii peşterilor din ţară), Cioaca cu Brebenei şi, nu în ultimul rând cavităţile din perimetrul Cloşani- Motru Sec dezvoltate în zona platformei de eroziune carstică Gornoviţa.
Mugurel PETRESCU

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL