În pofida numeroaselor campanii anti-fumat derulate în plan local şi la nivel naţional, specialiştii în sănătate publică nu au reuşit să îi sperie pe fumători. Prevalenţa fumatului a scăzut nesemnificativ în intervalul 2011 – 2015 şi trebuie adoptată legea pentru interzicerea fumatului în locurile publice şi restricţionarea publicităţii la punctele de vânzare; aceasta este concluzia mai multor medici pneumologi din ţară.
În cursul acestei săptămâni, un proiect de lege, privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise şi în spaţiile de joacă pentru copii, închise sau deschise, va fi supus votului în plenul Parlamentului. Proiectul a trecut deja de Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor. Deşi, conform legislaţiei, localurile publice ar trebui să aibă un spaţiu închis şi pentru nefumători, în România, regula nu este aplicată. Cert este că, odată ce Parlamentul va adopta noul proiect, fumatul şi utilizarea ţigărilor electronice vor fi interzise complet în localuri, în orice spaţiu de joacă destinat copiilor, în instituţii medicale, de învăţământ, de stat şi private, dar şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului.
Legea mai prevede şi amenzi usturătoare pentru aprinderea unei ţigări într-un spaţiu unde fumatul va fi interzis. Dacă sunt prinşi, fumătorii vor plăti între 100 şi 500 de lei, iar patronii riscă o amendă de 15.000 de lei sau chiar închiderea spaţiului.
Acţiuni de conştientizare
Întrucât prin Hotărârea Guvernului României nr.1270/2002, s-a stabilit ca în fiecare an, în a treia zi de joi din luna noiembrie, să fie marcată Ziua Naţională fără Tutun, având ca obiectiv atragerea atenţiei asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor, Agenţia Naţională Antidrog, ca instituţie cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, foloseşte acest prilej pentru a iniţia activităţi de informare şi sensibilizare asupra riscurilor consumului de tutun.
Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.
Potrivit actualei legislaţii, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi restaurante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.
Riscuri asociate fumatului
Fumătorii prezintă un risc crescut de cancer de stomac si esofag chiar şi la ani buni după ce au renunţat la acest viciu. Medicii spun că deşi după renunţarea la fumat riscul de a face cancer scade, există totuşi un risc cu 62% mai mare de dezvoltare a bolii în comparaţie cu nefumătorii. În unele studii, riscul de dezvoltare a cancerului esofagian a persistat până la 30 de ani după renunţarea la fumat.
Minodora Sucea
