581 de băieţi şi 484 de fetiţe din judeţul nostru cresc departe de mamă sau de tată, ori de ambii părinţi, aceştia fiind plecaţi la muncă peste hotare. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj, 22 de copii au fost lăsaţi la asistenţi maternali profesionişti, alţi 42 în centre de plasament, 101 copii au fost lăsaţi la rude până la gradul IV şi 11 se află la alte persoane sau familii.
Din cauza situaţiei financiare precare, mulţi gorjeni s-au văzut nevoiţi să plece la muncă în străinătate, pentru a reuşi să asigure familiei un trai mai bun. Astfel, sute de copii au fost privaţi de dragostea şi atenţia tatălui sau a mamei, ori a amândurora. Pentru micuţi, despărţirea de un părinte sau de amândoi este suportată cu greu.
Din fericire, minorii intraţi în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj beneficiază de sprijinul specialiştilor, pentru a depăşi mai uşor despărţirea de cei care le-au dat viaţă. “Numărul copiilor cu ambii părinţi plecaţi în străinătate este de 197. Copiii care au un singur părinte susţinător, dar care este plecat în străinătate sunt în număr de 120; 748 de copii au un singur părinte plecat în străinătate. Dintre aceşti copii, 484 sunt fetiţe, iar 581 sunt băieţi”, a explicat Dumitru Cotrună, director general al DGASPC Gorj.
Din cei peste o mie de copii care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 10 sunt bebeluşi, 18 au între 1 şi 2 ani, 150 au între 3 şi 6 ani, 237 au între 7 şi 9 ani, 397 sunt în categoria de vârstă 10 şi 13 ani, 253 au între 14 şi 17 ani.
Copiii sunt afectaţi de plecarea părinţilor
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj monitorizează familiile în care unul sau ambii părinţi au părăsit ţara în căutarea unui trai mai bun. Pentru copiii din aceste familii, specialiştii DGASPC au instituit o serie de măsuri de protecţie. Potrivit datelor centralizate de DGASPC Gorj, 22 de copii au fost lăsaţi la asistenţi maternali profesionişti, alţi 42 în centre de plasament, 101 copii au fost lăsaţi la rude până la gradul IV şi 11 se află la alte persoane sau familii.
Specialiştii DGASPC spun că o consecinţă directă a migraţiei părinţilor este cea a privării copilului de afectivitatea parentală şi de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În condiţiile plecării părinţilor pe perioade mai lungi şi a rămânerii copiilor în grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emoţional şi educativ, aceste două consecinţe pot produce la rândul lor efecte negative în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea psihică a minorului, implicarea în activităţi şcolare şi rezultatele acestora, angrenarea lor în comportamente deviante sau neconcordante cu vârsta copiilor şi supunerea la exploatare sau abuzuri de altă natură.
Minodora Sucea
